Ce rol ai tu in nefericirea ta?

“- Aici e randul pentru sacrificii?

- Aici, aici! Urmati dupa mine. Sunt a 852-a, dumneavoastra  veti fi a  853-a.

- Oh, mama … Si cand  va ajunge randul meu?

- Nu va faceti griji, aici treaba se misca rapid. Ce doriti sa sacrificati?

- Pe mine, totul in numele  dragostei. Dumneavoastra?

- Tot pe mine, in numele copiilor. Copii sunt totul pentru mine!

- Ce ati adus ca jertfa?

- Viata mea personala.  Numai copiii sa-mi  fie sanatosi si fericiti. Absolut totul  le dau lor. M-a cerut  un  barbat frumos  in casatorie  si am renuntat. Cum sa le aduc un tata vitreg in casa?  Am renuntat la serviciul indragit, pentru ca era  departe de casa.  M-am angajat  ca bona la o gradinita de  copii pentru ca ai mei  sa fie supravegheati, bine ingrijiti, hraniti. Totul, totul pentru copii! Mie nu-mi trebuie nimic!

- Oh, va inteleg  atat de bine. Eu vreau sa  sacrific relatia. Vedeti dumneavoastra,  intre mine si sot de mult nu a mai ramas ceva, el are o alta femeie.  In viata mea, de asemenea, a aparut un alt barbat, dar … Daca sotul  ar pleca  primul… Dar el nu pleaca la ea! Plange si zice ca s-a obisnuit cu mine, iar mie imi este mila de el, fiindca  plange!  Asa traim …

Usa se deschide si o voce striga :  852, intrati!

- Oh, am plecat. Sunt atat de emotionata!  Si daca nu vor primi jertfa mea? se intreba 852.

853 s-a strans ca un ghem si asteapta sa-i vina randul.  Din cabinet iese 852.

- Ei?  Deci, ce? Ce v-au spus? Au luat jertfa?

- Nu … Aici,  se pare ca iti dau o perioada de proba. M-au  trimis sa ma mai gandesc.

-  Cum? Si de ce ? De ce nu imediat?

- Oh, draga, ei m-au  intrebat: “V-ati gandit bine? Asta e pentru toata viata!”. Eu  le-am spus: “Nu-i nimic! Copiii vor creste, vor  aprecia  sacrificiile mele  pentru ei “. Ei mi-au spus: “Stati jos si uitati-va la ecran.  Iar pe ecran  era  un film ciudat! Despre mine.  Parca  copiii mei au crescut. Fiica mea s-a casatorit in tinuturi indepartate, iar  fiul ma suna  o data pe luna,  de parca e fortat s-o faca,  nora  vorbeste  printre dinti.  Eu ii zic: „ Fiule, de ce vorbesti asa cu mine?”.  El mi-a raspuns: “Mama, nu te amesteca in viata noastra, in  numele lui Dumnezeu. Ce, nu ai ce face? “. Si ce pot eu altceva  sa fac, cand toata viata  numai de ei m-am ocupat.   In zadar oare m-am straduit?

Usa se deschise si din cabinet se auzi: “Urmatorul! 853″.

- Oh, acum e randul meu. Dumnezeule,  m-ati speriat de tot. Ce o mai fi si asta? Oh, fie ce o fi!

- Intrati, luati loc. Ce  doriti sa jertfiti?

- Relatia.

- Claaar … Sa vedem.

- Asta este. Uitati-va, ea este in  general mica, dar foarte simpatica, inca nu este mototolita, e proaspata. Ne-am cunoscut  in urma cu  sase luni abia.

- De ce ati jertfit-o?

- Pentru mentinerea  familiei.

- A cui, a dumneavoastra?  Сe, e nevoie s-o mentineti?

- Da! Sotul are o amanta,  demult, alearga la ea,  minte  tot timpul, nu mai am nervi si puteri.

- Si dumneavoastra cum stati?

- Eu? Cum sa zic? A aparut in viata mea un  alt barbat, pare-mi-se avem o relatie.

- Deci, noua relatie  ati adus-o drept jertfa?

- Da, pentru a salva familia.

- A cui? Ati spus  ca sotul  are o alta femeie. Dumneavoastra  -  alt barbat. Unde vedeti familie?

- Ei si  ce? Potrivit pasaportului suntem  inca casatoriti, inseamna ca suntem o familie.

- Deci,  sunteti multumita de toate?

- Nu! Nu! Cum pot sa fiu multumit? Eu plang tot timpul, sunt  ingrijorata!

- Dar sa schimbati  pe noua relatie nu ati fi de acord, nu?

- Bine, noua  relatie nu este atat de serioasa , asa, mai mult ca sa-mi petrec  timpul. In fine,  nu-mi  pare rau de ea.

- Ei bine, dumneavoastra nu va pare rau, noua – cu atat mai mult. Dati incoace jertfa.

- Mi s-a  spus ca aici, la dumneavoastra,  se pot  viziona  filme despre viitor. De ce nu-mi arati si mie?

- Filmele aici sunt diverse.   Pentru unii  despre viitor, pentru altii  despre trecut. Pentru dumneavoastra  avem sa va prezentam  prezentul.  Vizionare placuta!.

- Oh, oh! Eu sunt aceea! Oh, Doamne, eu …. chiar arat in halul asta?  Minciuni! Eu sunt ingrijita.

- Acesta  e sufletul dumneavoastra  proiectat pe exterior.

- Cum chiar asa? Umerii  lasati, buzele in linie, ochii incetosati, cu parul atarnand …

- Asa arata oamenii , cand sufletul lor plange.

- Dar cine  e baietelul cela?  E atat de dragalas. Priviti cum se lipeste de mine!

- Nu stiti, nu-i asa? Acesta  este sotul dumneavoastra, in proiectia sufletului.

- Sotul? Ce prostii! El e barbat in toata firea!

- Si in suflet  este un copil si se lipeste ca de  mama sa.

- Da, asa este el! Se sprijina mereu, trage la mine.

- Deci, nu dumneavoastra la el, ci  el trage la dumneavoastra?

- Stiti, am invatat din copilarie ca femeia  trebuie sa fie mai puternica, mai inteleapta si mai hotarata. Ea trebuie sa  conduca familia, sa fie si  ghid pentru sot!

- Asa si este. O mama puternica, inteleapta si hotarata  isi conduce sotul-copil. Il si cearta, il si mangaie, il si iarta.

- Foarte interesant! Dar eu nu sunt mama, eu sunt sotia lui! Iar  acolo, pe ecran arata asa de vinovat si parca e  gata  s-o stearga, iar eu inca il iubesc!

- Desigur, desigur, asa si  se intampla: baietelul mamei se  va juca in nisip si se va intoarce acasa la mamica. Ii va plange in poale, se va invinui. Ei,  bine,  filmul a luat sfarsit. Sa  incheiem sedinta noastra. Va mai sacrificati relatia? Nu v-ati razgandit?

- Si viitorul? De ce nu mi-ati aratat  viitorul?

- Pai, la dumneavoastra nu este. Cu un astfel de  prezent,  „copilasul” o va lua la sanatoasa , daca nu in bratele alteia, atunci in bratele bolii. Sau poate  nicaieri. In general,  va gasi „copilul” o cale de a iesi de sub fusta mamei sale.  Vrea si el sa creasca.

- Si eu acum ce sa fac? Ce ar trebui sa sacrific?

- Dumneavoastra  stiti mai bine. E posibil sa va placa la nebunie sa fiti o „mama”!  Mai mult decat o sotie.

- Nu! Imi place sa fiu  femeie iubita!

- Ei, bine, mamele, de asemenea, pot fi  femei iubite, chiar deseori. Deci?  Sunteti gata sa  sacrificati? In numele a ceea ce aveti si pentru ca sotul sa ramana acelasi copilas?

- Nu, nu sunt pregatita. Trebuie sa ma gandesc.

- Desigur, desigur. Noi  va dam timp sa va mai ganditi.

- Dati si sfaturi?

- Da, bineinteles, cu cea mai mare placere.

- Spuneti-mi, ce trebuie sa fac pentru ca  sotul meu sa mai creasca, ca sa zic asa?

- Probabil, sa incetati sa fiti pentru el o mamica. Uitati-va in oglinda, descoperiti-va si invatati sa fiti Femeie. Seducatoare, interesanta, misteriosi, dorita.  Acestei  Femei  barbatii  ii daruiesc  flori, ii canta serenade si nu i se plang lipiti de sanii ei moi.

- Da? Crezi ca ma va ajuta?

- De obicei, ajuta.  Asta  in cazul in care  alegeti  sa fiti  Femeie.  Daca ceva…. mai intrati! Relatia  dumneavoastra e minunata, o vom primi  cu placere.  Nici nu va imaginati cati din lumea asta viseaza  la o astfel de relatie! Deci, daca va decideti sa sacrificati relatia pentru cel care se afla in dificultate – sunteti binevenita!

-  Ma mai gandesc.

853 iese abatuta din birou strangand cu mainile tremurande relatia la piept.

 854 ametita  de emotii  intra  in birou.

- Sunt gata sa-mi sacrific propriile interese pentru a nu o supara pe mama.

Usa se inchide. Pe hol se plimba  oameni  strangand  la piept dorinte, capacitati, cariere, talente, oportunitati –  absolut tot, ce  ar putea cu uitare de sine sa sacrifice.”

Deci...Ce rol ai tu in nefericirea ta?

sursa: http://nuaisacrezi.ro