Cate ceva despre anxietate

Ce este anxietatea şi cum diferă aceasta de frică?

Anxietatea defineşte acea stare de frică intensă şi disfuncţională care încurcă viaţa persoanei în cea mai mare parte a timpului, care are la origine gânduri automate negative şi drept consecinţe: simptome somatice şi comportamente de evitare a situaţiilor care generează frica. Este important să deosebim frica normală de forma ei disfuncţională, anxietatea. Frica este o emoţie primară care are rol de protecţie şi apare în relaţie cu un pericol real, anxietatea este o emoţie intensă şi disfuncţională, care apare în situaţii în care nu poate fi obiectivat un pericol real.

 Când se complică situaţia?

Cei mai multi oameni nu-şi recunosc propriile stări de frică și de aceea ajung să creadă că ceea ce simt în anumite momente este ceva "greșit" sau că ceva este în neregulă cu ei. De multe ori însă, ei devin foarte preocupați de simptomele anxietăţii (de exemplu: dureri de stomac, creșterea frecvenței cardiace, dificultaţi la respiratie sau inghitire, tulburari de somn etc); alții cred despre ei că sunt „ciudaţi”, „slabi” sau chiar  „nebuni”datorită faptului că nu înţeleg ce se întâmplă cu ei! Din păcate, aceste gânduri aduc deseori o nelinişte şi mai mare, un grad crescut de disconfort, neîncredere in propriile abilităţi şi scăderea funcţionalităţii zilnice. Prin urmare, primul pas pentru gestionarea cu succes a anxietăţii constă în învățarea noţiunilor elementare despre frică pentru a o putea recunoaşte şi înțelege.

 Informațiile exacte despre anxietate reduc confuzia, teama și rușinea. Frica este o emoţie normală, utilă şi adaptativă, forma ei clinică (anxietatea) apare deseori in urma stresului repetat, o putem experimenta cu toţii și poate fi gestionată cu succes!

 

Frica este normală şi are un rol important în menţinerea integrităţii şi a siguranţei noastre. Frica este adaptivă, este parte a unui sistem din corpul nostru care ne ajută să ne concentrăm pe pericolul real (de exemplu, să ne ferim din calea unei mașini) sau pentru a ne mobiliza resursele (de exemplu, ea ne motivează să se pregătim pentru susţinera unui examen). Raspunsul corpului, ca urmare a descărcării adrenalinei în sânge consecutiv emoţiei de frică, este strâns legat de instinctul de supravieţuire, se numeşte: "luptă-fugi-îngheaţă"şi pregăteşte corpul pentru a face faţă cu succes unei situaţii.

Cum funcţionează mai exact răspunsul “luptă-fugi-îngheaţă”?

Sistemul de alarmă natural al corpului nostru (răspunsul luptă-fugi-îngheață) poate fi activat prin descărcarea unei substanţe în organism (adrenalina) atunci când există un pericol real.

Iată ce se întâmplă atunci când corpul tău începe să producă adrenalina care creşte nivelul energetic pentru:
    » Alarma de luptă: Inima ta pompează mai mult sânge pentru ca tu să ai puterea să lupţi. Adrenalina curge prin corpul tău, dându-ţi un surplus rapid de energie.
   » Alarma de fugă: corpul tău se pregăteşte pentru ca tu să poţi fugi mai repede, iar sângele este direcţionat preferenţial spre muşchii picioarelor pentru ca tu să poţi scăpa de pericol.
    » Alarma de îngheţare: Corpul tău te face să te opreşti, aşa că nu te poţi mişca nici dacă vrei. Eşti încă neliniştit, dar energia nu este folosită pentru fugă sau pentru luptă.

Aceste tipuri de răspuns pot apărea, de asemenea, atunci când detectăm un posibil pericol, dar de fapt el nu este real şi în această situaţie acest răspuns se numeşte „alarmă falsă” şi ea poate determina pe lângă disconfort şi reacţii nepotrivite de ex.:iti vine sa tipi (lupta), aveţi un blocaj în gandire, pare ca nu vă puteţi concentra la nimic, că nu vă puteţi aminti lucruri bine ştiute (îngheț); alteori trăirile pot deveni atât de copleşitoare încât să vă doriţi să fugiţi pentrui a scăpa din situaţia respectivă (fugă).

Ce este bine să ştim despre frică pentru a o accepta ca emoţie normală?

Frica nu este periculoasă, ea are rolul de a vă mobiliza şi de a vă face sa vă protejaţi de pericol. Frica nu durează pentru totdeauna, este temporară şi va scădea în intensitate.

Frica poate deveni o problemă...şi vorbim despre anxietate când organismul nostru reacționează ca și în cazul prezenţei unui pericol atunci când acesta nu poate fi obiectivat în realitate.

Sistemul nostru de alarmă este asemănat de către unii specialişti cu sistemul de alarmă pentru incendiu, care ne ajută să ne protejăm atunci când există un incendiu real; dar atunci când este prea sensibil și se declanşează când nu există într-adevăr un foc (de exemplu, prăjirea pâinii în prăjitorul de pâine) devine un factor perturbator, enervant şi nedorit. Precum o alarma de incendiu, frica este utilă și adaptivă atunci când funcționează corect. Dar, în cazul în care nu există nici un pericol real, declanşarea alarmei nu este doar înfricoșătoare ci şi foarte obositoare. Cu toate acestea, nu vrem să scapăm de această alarmă (şi nici să nu mai simţim frică) pentru că ea ne ajută să ne protejăm de pericole. Vrem să o reparăm (de exemplu, să aducem anxietatea la un nivel mai ușor de gestionat), astfel încât acesta să funcționeze optim.

 Care sunt senzațiile pe care le are o persoană cu anxietate?

Anxietatea poate provoca multe senzatii în corpul tau, care se pregătește pentru a face faţă unui pericol. Dintre aceste senzaţii, cele mai frecvente şi importante sunt:
• Bătăi rapide ale inimii și respirație rapidă - Atunci cand corpul tău se pregătește pentru acțiune, adrenalina determină modificări somatice, care au drept scop asigurarea unei cantităţi mai mari de sânge şi de oxigen pentru grupele musculare majore și organele esențiale, permițându-vă astfel să fugiţi eficient sau să luptaţi cu pericolul.
• Transpirația abundentă  şi rece - face pielea mai alunecoasă şi va fi mai dificil pentru un animal sau o  persoană să vă prindă sau imobiliza.
• Greață și disconfort gastric - Atunci când se confruntă cu un pericol, corpul oprește sau încetineşte procesele care nu sunt necesare pentru supraviețuire, în acest fel, se poate direcționa energia şi substanţele nutritive către organele ale căror funcții sunt critice pentru supravieţuire. Digestia este unul dintre procesele care nu sunt esenţiale în momente de pericol.
• Senzația de amețeală sau leșin - Pentru că sângele și oxigenul merg preferenţial către grupele musculare majore atunci când suntem în pericol, aceasta înseamnă că vom respira mult mai rapid pentru a creşte concentraţia oxigenului în sange. Acest lucru poate determina fenomenul de hiperventilaţie (cand apare o concentraţie prea mare a oxigenului în sange şi atinsă foarte rapid ca urmare a respiraţiei accelerate) care poate determina amețeală. De asemenea, deoarece o mare parte din volumul sanguin merge la maini şi picioare (pentru "luptă sau fugă"), există o ușoară scădere a volumului de sânge care ajunge la creier, fapt ce contribuie la senzaţia de ameşeală şi leşin, această situaţie este însa de scurtă durata şi nepericuloasă pentru viaţă.
• Durere precordială ( senzaţia de apasare in piept) –apare datorită contracturii puternice la nivelul musculaturii scheletice (inclusiv la nivelul cutiei toracice)  deoarece corpul este în tensiune şi pregătit pentru acţiune.
• Senzaţia de picioare grele – datorită creșterii tensiunii musculare precum și a fluxului de sânge la nivelul acestor muschi.

 Care este mecanismul anxietăţii?

Anxietatea nu numai că afectează corpul ci afectează şi modul în care gândim și ne comportăm. Prin urmare, există: simptomele fizice (cum raspunde corpul nostru), gândurile (ceea ce ne spunem) și comportamente (ceea ce facem). A învăța să recunoaştem aceste semne ale anxietăţii ne ajută să o gestionăm mai bine. 

Care este alternativa?

Relaxarea...Centrarea asupra prezentului, asupra realităţii cu tot ce ne oferă ea; distanţarea de gândurile negative, de emoţiile de teamă şi frică. Este un exerciţiu al observării realităţii pe care toate persoanele cu anxietate trebui să îl înveţe, pentru a ajunge să diferenţieze între semnalele de alarmă reale şi cele care sunt deteminate de anxietate. Prin exerciţiul relaxării şi percepţiei realităţii re-învăţăm că suntem în siguranţă. Anxietatea este cea care ne învaţă să privim realitatea distorsionat. Datorită anxietăţii avem senzaţiile de sufocare, starea de tensiune permanentă, dificultăţi de adormire, oboseala şi dificultăţile de concentrare, starea de iritabilitate şi accesele de furie.

Creşterea zonei de confort presupune experimentarea cât mai multor situaţii noi, necunoscute în care învăţăm să facem faţă provocării noutăţii şi incertitudinii. Alternativa sănătoasă nu vizează controlul anticipărilor negative, ci centrarea asupra prezentului, asupra realităţii şi trăirea acesteia, nu a gândurilor şi emoţiilor de teamă, frică sau nelinişte.

Ce se întâmplă cu mintea noastră sub presiunea anxietăţii?

Mintea poate produce scenarii catastrofice nesfărşite, din păcate. În realitate însă, puţine dintre consecinţele negative anticipate s-au adeverit. Pentru a învăţa să priviţi situaţia într-un mod realist, încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări:
•    » Ce s-a întâmplat de fapt în trecut? Care a fost realitatea şi care au fost predicţiile? Cât de mare este discrepanţa dintre ele?
•    » Care este cel mai grav lucru care este posibil să se întâmple?
•    » Cât de rău poate să fie dacă se întâmplă într-adevar ceea ce am anticipat?

Atât anxietatea cât şi gandurile asociate ei ne pot limita trăirea realităţii. Ne pot construi o realitate limitată care ne menţine starea de disconfort şi teamă. Este aşadar momentul să renunţăm la căutarea certitudinilor şi să ne bazăm mai mult pe probabilităţi, să percepem mai flexibil realitatea, să învăţăm că putem privi o situaţie din mai multe perspective şi că acest mod de gândire ne va aduce mai mult confort în viaţă. Cheia este să „amânăm” predicţiile negative până când putem face o evaluare realistă a situaţiei.