Povara perfectionismului

Motto: „Pădurile ar fi foarte tăcute dacă ar cânta numai păsările cu cele mai frumoase triluri.” - Henry Van Dyke

Perfectionismul este o adevarata povara, priveaza de bucuria prezentului, a competitiei, de entuziasmul celebrarii unei victorii, chiar daca nu este vorba neaparat de locul intai, cel mai bun rezultat, ci de un rezultat bun, o realizare importanta etc.

Perfectionismul te determina sa alergi intotdeauna dupa rezultate si sa consideri ca orice lucru pe care nu-l faci foarte bine, reprezinta un esec.

Uneori, chiar si atunci cand totul este la superlativ, cand castigi primul loc, nu se bucura de rezultatul obtinut, pentru ca te concentrezi deja pe urmatoarul cproiect care trebuie indeplinit perfect, ajungand in final la o “vanatoare de rezultate”.

Sau, dimpotriva, te poti situa in alta zona a perfectionismului – aceea a amanarii unor actiuni in care nu esti expert, din teama de a nu gresi! Adica, ramai in zona de comfort, in care stii perfect ce se poate intampla :)

Cum ai ajuns la perfectionism
Ai preluat un model din familie. De exemplu, de la mama care are o cariera, vrea sa fie si o gospodina perfecta, vrea ca totul sa straluceasca de curatenie, sa fie o mama model, etc
Ai internalizat indemnurile celor din familie: “Trebuie sa fii cel mai bun!”, “Trebuie sa iei numai 10!”. Ca urmare, voi fi calauzit in ceea ce fac de aceste devize si pot ajunge sa considere ca sunt valoros numai daca sunt cel mai bun in ceea ce fac.
Parintii le pot induce copiilor acest perfectionism si prin ceea ce fac in relatie cu ei, nu numai prin ceea ce le spun. De exemplu, daca parintele il roaga pe copil sa curate camera si, dupa ce copilul termina, parintele curata din nou, atunci mesajul receptionat de copil poate fi: “Nu te-ai descurcat suficient de bine, trebuie sa te straduiesti mai mult!”.
Parinti care acordau atentia numai atunci cand obtineai rezultate foarte bune, sau poate se faceau frecvent comparatii intre frati.

Parintii nu au nici cea mai mica idee ca au avut o “contributie” in a-i determina pe copii sa fie perfectionisti. Tocmai in acele situatii in care parintii trec prin momente delicate (divort, conflicte in familie, violenta domestica, pierderea locului de munca), copilul, din dorinta de a nu-si impovara suplimentar parintele, se straduieste sa ia note foarte bune, sa castige concursul de dans, sa fie intotdeauna pe locul intai. Poate exista si situatia in care parintele sufera foarte mult,si copilul, poate internaliza acea durere fara sa inteleaga nimic din ea, si poate incerca apoi sa faca totul foarte bine pentru a-si vedea parintele fericit.

Prin iubirea neconditionata ca element central in relatia cu tine, ofera-ti   oportunitatea  de a fi imperfect si fericit!