Cele mai bune 4 exercitii ca sa cresti un copil inteligent emotional

Un copil inteligent emotional are mai multe atu-uri fata de unul inteligent... si atat. Cum asa?! Pentru ca in grupul de copii si, mai tarziu, de adulti, el va fi iubit si acceptat in functie de cum se poarta cu ceilalti... mai degraba decat in functie de cat este de destept. Inteligenta iti atrage admiratie, dar inteligenta emotionala este cea care iti atrage simpatie si chiar succes. 

Cercetatorii studiaza inteligenta emotionala de mai bine de 30 de ani. Dar, cel mai probabil, iti este cunoscuta din cartea lui Daniel Goleman, pentru ca el a popularizat-o. Asadar, despre ce vorbeste inteligenta emotionala? Despre capacitatea unui om de a fi inteligent pe plan afectiv, nu intelectual.

 Un micut inteligent emotional se deosebeste de alti copii, prin cat mai multe din comportamentele urmatoare:
- interactioneaza armonios cu ceilalti copii si cu adultii
- stie sa negocieze si sa comunice lucrul pe care il doreste
- se pricepe sa evite ori dezactiveze un conflict cu alt copil
- ia in calcul dorintele altora si le anticipeaza nevoile
- are mai putine accese de furie si de nerabdare (spre exemplu, nu izbucneste atunci cand ti-au venit toti cunoscutii in vizita)
- sunt placuti de alti copii
- se concentreaza cu destul de multa usurinta la sarcinile pe care le au de facut (la gradi, de exemplu) si nu se plictisesc imediat
- poate accepta sa isi amane implinirea dorintelor, fara sa fie deosebit de frustrat

Copilul meu este mai fericit daca are inteligenta emotionala?

Studiile ne sugereaza ca da. Se pare ca acei copii cu un nivel ridicat de inteligenta emotionala ajung, in timp, adulti mai echilibrati, cu o cariera promitatoare, mai putin amenintati de divort si mai satisfacuti de viata decat restul oamenilor. Inca din scoala primara, acesti copii au mai putine dificultati de integrare sau de comportament si, in schimb, mai multi prieteni.
Pe de alta parte, copilasii carora nu le-a fost dezvoltata inteligenta emotionala se plang adeseori ca sunt ingrijorati, tristi sau nefericiti. Ei se arata mai degraba tematori in situatiile noi si in interactiunile cu alti copii, asa ca vor prefera sa ramana in preajma prietenilor deja stabili si in contexte familiare. In plus, nu se simt pregatiti sa rezolve probleme cotidiene care apar, panicandu-se usor si renuntand sa mai incerce...

Atunci, cum dezvolt inteligenta emotionala a copilului meu?

1. Invata copilul sa isi traiasca emotiile, asa cum vin

Da, este un exercitiu... poate si pentru tine, nu numai pentru micut. Asta inseamna ca in loc de "Nu mai plange, mami, ca esti baiat mare!" sau de "Pune mana pe iepuras, ce te sperii asa, ca nu te musca!", sa incerci altceva. Copiii au multe emotii. Un micut care plange, este impins de catre o emotie sa planga. Este foarte important ca parintii ca inteleaga asta! Copilul care se sperie de iepuras, chiar simte teama si, probabil, surpriza. Atunci cand urla si se tavaleste pe jos (sau poate ca tu ai un copil mai cuminte), micutul este controlat de furie sau nemultumire.
Si atunci, ce avem de facut? Sa ne amintim ca numai comportamentul micutului este intolerabil, nu si emotia. In spatele comportamentului copilului este o emotie care se vrea acceptata. Ca sa micsoram sau ca sa indepartam comportamentul, avem nevoie sa acceptam emotia din spatele lui. Mai ales ca cei mici chiar nu isi pot reprima sau nega afectele, ele sunt mai puternice decat vointa lor. De ce sa pedepsim copilul pentru ceva de care el nu este responsabil?
Exista o vorba care spune "Ceea ce nu imbratisezi, nu poti vindeca". Asa ca tu, ca mama, ai responsabilitatea sa accepti emotiile copilului, asa cum vin, si sa le "imbratisezi". Daca vrei ca cel mic sa nu mai fie atat de furios si de ostil, inseamna ca, mai intai, accepti ca el se simte asa: furios si ostil.

Cum invatati sa traiti emotiile, asa cum vin? Psihoterapeutii numesc asta "continere". Il contii pe cel mic: ii dai voie sa se simta furios si verbalizezi tu, in locul lui, starea pe care acesta o are. I-o observi si il "insotesti" in valul de emotie, care il ia pe sus. Nu il certi pentru ceea ce simte, ci pui degetul pe emotie, aratandu-i ca il intelegi si ca il accepti, cu tot cu emotia negativa. Ii exprimi emotia pe care el nu stie inca sa o verbalizeze: "Vad ca esti tare furios / vad ca te simti frustrat si nerabdator ca nu reusesti sa legi sireturile astea la pantofi. Inteleg ca de-asta ai aruncat cu ei cat colo. Imi amintesc ce ma infuriau si pe mine, cand invatam si eu sa fac nod."

Abia apoi puteti ajunge, impreuna, in punctul in care sa ii oferi si sa primeasca ajutor. "Haide sa vedem impreuna, ce zici, crezi ca merita sa ma lasi sa te ajut? Mai degraba decat sa arunci cu pantofii in perete. Imi dau seama cat de dificil si de enervant este."

2. Foloseste cuvinte cat mai diverse pentru a denumi emotiile

Cu cat mai multe cuvinte folosesti pentru a descrie emotiile, cu atat devine micutul mai conectat la lumea lui afectiva. De obicei, recurgem la adjective comune (trist, suparat, nervos, bucuros, fericit, speriat) si la aceleasi, in fiecare situatie... Dar nuantele sunt importante: haide sa invatam sa le folosim, atunci cand descriem sentimentele noastre ori ale celui mic. Ma simt: iritat, indignat, frustrat, epuizat, obosit, anxios, ingrijorat, preocupat, alarmat, dezamagit, nerabdator, incantat, entuziasmat, plin de speranta, interesat, optimist, calm, echilibrat, impacat, plictisit, depasit, furios, mandru, satisfacut, incurajat... si tot asa. Astfel de adjective sunt "prinse" cu rapiditate de copil, daca le folosim atunci cand identificam emotia, ca atare, la el sau la noi.
Copiii invata foarte repede sa distinga emotiile, ei le "simt" mai rapid decat adultii. Pentru ca si ei se izbesc de ele, in toata varietatea lor, in fiecare zi: la joaca, la alti copii, in raport cu parintii, in vise, in desenele animate pe care le vad sau in povestile pe care i le cititi. Nu au nevoie decat de o eticheta clara pentru fiecare, ca sa le poata identifica si exprima. Inteligenta emotionala a micutului se dezvolta daca facem asta si se plafoneaza, se sufoca, daca nu o stimulam in acest fel...

3. Jucati-va de-a "start si stop"

Inca de cand este foarte micut, astfel de jocuri ii fac mare placere. Rolul lor este de a-l invata pe copil sa isi controleze corpul. Acest control este o componenta importanta a inteligentei emotionale. Pe masura ce creste, isi va controla impulsurile si afectele. Deocamdata, ii este mai usor sa isi controleze corpul - asa ca de aici trebuie sa incepem. In plus, este distractiv.
Noi de exemplu, cand eram mici, jucam "Prinsa pe animale". Acest joc intra in categoria "Start / Stop". Mai ales ca iti cere sa te opresti in pozitii amuzante.
Dupa ce prinde gustul jocurilor, il poti obisnui cu "Stai", folosindu-l in contexte cotidiene. Ai sa vezi ca poate fi cazul mai des decat iti dai seama acum. Si se va dovedi chiar util. Cand este pe punctul de a varsa paharul cu lapte pe canapea, pentru ca uita ca are lichid in el. Cand ameninta sa arunce cu telefonul mobil, ca sa il urneasca pe Grivei sa ii vina cu el in dinti. Cand carioca fosforescenta mai are doar cateva secunde pana la contactul cu bonurile de masa... Toate aceste situatii pot fi oprite la timp, cu un "Stai".
Mai intai, pentru ca nu suna amenintator pentru copil. Nu se va speria, pentru ca l-a invatat in joaca. Apoi, pentru ca micutul reactioneaza prompt la el. Tot de la joaca, micutul a invatat ca, la "Stai", te opresti in pozitia in care esti in acel moment, orice ai face atunci...

4. Stiai ca rabdarea are muschi?

Oho, rabdarea are mult de-a face cu inteligenta emotionala si, mai ales, are muschi. Adica poate fi antrenata... si necesita antrenament constant, pe lungi perioade de timp si inceput cat mai devreme. Cum antrenam rabdarea?

Ori de cate ori il observi pe pustiul tau ca este intr-o stare de spirit pozitiva si crezi ca poate face fata, practicati rabdarea. Si fa-l constient ca faceti asta. De exemplu, la coada la supermarket. "Stii ce facem acum acum, mami? Ne antrenam muschii rabdarii." Explica-i ca rabdarea poate fi de mai scurta sau de mai lunga durata. Un intelept spunea ca sufletul nu are intotdeauna aceeasi putere. Deci, uneori poti sa fii mai rabdator, iar uneori poti chiar sa simti ca explodezi! Rabdarea ta poate fi la limita. Copilul are nevoie sa stie ambele aspecte: si ca rabdarea poate fi antrenata, prin exercititu, si ca, uneori, este normal sa simti ca nu mai poti.

Si intreaba-l, analizati impreuna cum va simtiti acum: "Ma simt in stare sa astept la coada? Cat de multa rabdare pot acum sa am? Oare pot incerca sa mai trag de ea? Ia sa vedem, hai sa mai asteptam putin. Daca reusim sa mai avem putina rabdare, ajungem la casa si achitam cumparaturile, adica si masinuta asta pe care sa o plimbi apoi pe afara. Ma motiveaza asta sau pur si simplu nu mai pot sa astept?"

Sursa:/www.qbebe.ro

Relaţia - călătorie în intimitate

O relatie este un legământ între două persoane. Ea defineşte ceea ce ambii parteneri sunt dispuşi să facă. Dacă doar una dintre persoane este dispusă, nu poate fi vorba de o relaţie.Este o formă de abuz.

Dragostea adevărată însă nu poate ajunge la plinătatea sa fără un angajament real şi ferm din partea ambelor persoane. Aceasta nu se naşte între doi oameni care fug unul de celălalt, ci numai atunci când doi oameni învaţă să stea împreună.Şi uneori acest lucru este greu.

De multe ori, doi oameni nu ştiu cum să stea împreună. Uneori, ei nici măcar nu sunt siguri că vor să fie împreună. Aceasta se întâmplă în orice relaţie.

Sexul nu ne mai împlineşte din punct de vedere emoţional. A vorbi unul cu celălalt ni se pare dificil.

În orice relaţie, există şi momente de “lipsă de relaţie”. Cuplurile inteligente folosesc aceste momente pentru a-şi acorda timp individual în singurătate şi pentru a se reconecta cu sine. Ei nu pun capăt relaţiei atunci când energia scade.Ei nu o tratează ca pe o afacere. Ei îşi oferă unul altuia spaţiu pentru a respira. Poate dura o oră sau două, o zi sau două, poate chiar o lună sau două.Fiecare persoană are nevoie să-şi găsească drumul către sine. Fiecare persoană trebuie să găsească timp pentru a se întreba: “Cine sunt eu acum?”. Răspunsul la această întrebare se schimbă cu timpul. De aceea nu trebuie să uităm să ne adresăm această întrebare, din când în când.

Relaţia este o atât călătorie în intimitate cu o altă persoană,cât şi o călătorie în intimitate cu sinele. Uităm acest lucru.Credem că este vorba doar de celălalt, dar nu este doar atât. Cu adevărat, dacă călătoria noastră spre inima celuilalt nu ne duce în propria inimă, atunci progresul nostru pe cale este împiedicat.

Avem nevoie de timp pentru a internaliza. Avem nevoie de timp pentru a respira şi pentru a fi singuri.Ne mişcăm între “împreună” şi “singur”.Dacă nu rămânem singuri, nu ne putem întoarce la “împreună”.

Nu poţi avea o relaţie doar cu maximuri şi fără minimuri.Orice relaţie trebuie să se destrame, nu doar o dată, ci de mai multe ori. Acesta este modu lîn care ea se dezvoltă. Acesta este modul în care o nouă intimitate se naşte. Modelele noastre cu privire la relaţie nu permit acest tip de transformare interpersonală în contextul unei relaţii serioase. În modelele noastre, oamenii fie rămân împreună într-o stare “îngheţată”, fie rămân la distanţă şi neimplicaţi.

Oamenii care rămân împreună cu orice preţ încetează să evolueze. Nici măcar nu se pot uita unul la celălalt.Energia vieţii părăseşte relaţia.Ea nu poate respecta modelele şi structurile limitative.

Oamenii care se tem de intimitate, la primul semn de dificultate ies din relaţie cu viteza unei rachete. Se mişcă de la o iubire la alta, niciodată ajungând la sursa dragostei, în ei înşişi sau în celălalt.

Unele relaţii nu au puterea de a te reţine. Altele nu au puterea care te transformă.Relaţiile adevărate au nevoie de ambele.Au nevoie de angajament reciproc şi de libertatea de a fi tu însuţi.Ele ne cer să continuăm să spunem adevărul pe măsură ce trecem împreună prin tristeţe şi dureri.

Nici o relaţie nu este uşoară. Fiecare relaţie apropiată ne testează profunzimea angajamentului nostru faţă de noi înşine şi faţă de ceilalţi.În creuzetul relaţiei, treptat,dragostea egoistă moare şi învie ca dragoste necondiţionată.Această iubire transcendentă nu apare brusc şi dintr-o dată, ci este o maturizare treptată. Se dezvoltă mai profund cu fiecare întâlnire a noastră cu partenerul.

A primi şi a renunţa, a îmbrăţişa şi a elibera: acestea sunt valurile dragostei. Nu există nicio inimă care să nu le cunoască.

Frumuseţea dansului ni se dezvăluie atunci când realizăm că a da drumul mânii partenerului este o invitaţie spre a o prinde din nou.

Tradus şi adaptat după Paul Ferrini

Mulțumesc, 2014!

Iata un exercitiu pe care il fac de cativa ani, pentru a lăsa în urmă această perioadă și a fi pregătită pentru alta. 

Scurt și la subiect: Ai nevoie de câteva foi și un pix. Dacă simți nevoia să și colorezi, simte-te liber să o faci.

Ce ai învățat în acest an?

Scrie cinci succese și ce ai învățat din ele. Cum ai ajuns să ai rezultate bune? Ce acțiuni ai făcut? Cine ai devenit pe parcursul realizării obiectivelor tale? 

Dar eșecuri? Unde consideri că ai eșuat? Ce ai făcut sau nu ai făcut pentru a ajunge aici? Ce ai învățat din aceste situații?

Las în urmă

Gândește-te la ce vrei să se încheie în acest an. Proiecte neterminate de care nu mai vrei să te ocupi și-ți iau din energie, oameni, amintiri. Hotărăște conștient ce lași în urmă și scrie. 

Iau cu mine

Aici notează lecțiile învățate în acest an, ce vrei să continui să explorezi și în anul ce vine și ce proiecte vrei să aibă continuitate și în 2015. 

Ce te face fericit? 

Ce activități, oameni, experiențe te fac fericit? Ce poți face în 2015 să fie cel mai bun an al tău? Ce îți dorești cu adevărat? 

Scrie minim cinci scopuri mari care te pot duce acolo unde îți dorești și cinci acțiuni mici, care te fac fericit. În 2015, fă minim un lucru pe zi care îți dă o stare de bine. 

Unde pierzi energie?

Oricât de determinat și pasionat ai fi, energia este limitată. De obicei, facem lucruri care nu contează pentru noi și ne concentrăm în mai multe direcții, apoi ne simțim vlăguiți pentru a mai face lucrurile cu adevărat importante. Scrie ce activități îți scad din energie și vezi unde și ce poți modifica pentru ca în noul an să-ți gestionezi mai bine energia și timpul. 

Te iert pentru…

Scrie persoanele și experiențele cărora vrei să le dai drumul. Poți scrie chiar și o scrisoare, care să înceapă cu “Te iert pentru…” Observă ce ai învățat de la persoanele din viața ta (mai ales acelea care te-au rănit) și dă-le drumul. Dă-ți ție drumul. Meriți să fii liber. 

Mă iert pentru…

Pe tine pentru ce te ierți? Ce regreți din acest an și ce greșeli ai făcut? Nu te judeca, doar observă. Și scrie-ți și ție. Decide să te ierți și amintește-ți că ai făcut ce și cum ai știut tu mai bine. Regretele nu-și au rostul că nu te mai poți întoarce în timp. Așa că, dă drumul învinovățirii și spune-ți cu un zîmbet pe față “Mă iert pentru…”

Te iubesc

Gândește-te la toate persoanele importante din viața ta, pe care le iubești. Alege apoi trei persoane și sună-le, spunându-le ce rol important au.

Mă iubesc

Cum ai stat cu iubirea de sine în acest an? Ce apreciezi la tine și de ce calități ești mândru? Scrie-ți mare pe o foaie “Mă iubesc și mă accept așa cum sunt. “

Mulțumesc

Scrie 50 de motive pentru care ești recunoscător. Mulțumesc pentru…Este ceva magic!

Fă curățenie la sfârșit de an și gândește-te cu recunoștință la el. Ai încredere că te așteaptă ceva frumos și depinde doar de tine să faci din 2014 un an mai bun. 

Gunoiul nu îl ții în casă sub covor pentru că oricât de bine ai decora camera, peste o vreme începe să pută. Nu fă asta nici cu viața ta. Du gunoiul afară și decorează-ți sufletul. Spune-ți “Dau drumul cu recunoștință acestui an din viața mea.” Și dă-i drumul. Nu sta pe loc, căci în timpul ăsta poți face lucruri atât de utile…Privirea ta să fie orientată spre prezent și viitor. Trecutul s-a dus și e mort. Ceea ce contează e ce alegi tu să faci de acum înainte.

Sursa:internet

Iluzii pe care le intretinem in relatii

De multe ori te afli in relatii care nu sunt ceea ce iti doresti si tu stii asta. Si totusi ramai. De ce?
1. Pentru ca iubesti o parte din el/ea
2. Pentru ca ti-e frica de singuratate
3. Pentru ca traiesti prin procura – te implinesti prin ceva ce celalalt are: frumusete, bani, succes, talent
Iti iubesti partenerul pentru anumite calitati care te atrag si pe de alta parte il  respingi si suferi din cauza nepotrivirilor dintre voi doi. Lucrurile pe care le iubesti te tin blocat in aceasta relatie.

   Cel mai adesea intretii cateva iluzii

• Partenerul se va schimba daca vei reusi sa il faci sa inteleaga sau sa vrea asta. Sau va avea singur o epifanie intr-o buna zi, asa cum in special femeile spera ca barbatii sa le inteleaga nemultumirile fara ca ele sa comunice direct si clar ceea ce isi doresc.

• Incerci sa te convingi singur ca ceea ce te tine in relatie este suficient si ca nu vei mai gasi asta intr-o alta relatie.

• Iti este oricum mai bine in relatie decat singur.

Rational, tu probabil stii ca ar trebui sa renunti. Nevoile si atasamentele fata de partener insa te tin blocat. Eu-l tau rational si eu-l tau emotional au nevoi diferite. Aceste trairi conflictuale pot crea in timp depresie, anxietate, atacuri de panica.
Te vei simti slab, confuz, si vei fi dezamagit de tine insuti ca nu poti lua hotararea pe care stii ca ar trebui sa o iei. Cu cat petreci mai mult timp in aceasta nehotarare, cu atat de dezintegrezi mai mult ca si eu, ca si imagine de sine, ca si certitudine a ceea ce vrei sau a ceea ce iti face bine.
Cum sa depasesti aceste grave erori de gandire?
1. Intelege profund ca oamenii se schimba foarte greu. De obicei o fac in urma unor suferinte intense. Foarte greu o fac in urma certurilor sau reprosurilor. Daca mergeti la un psihoterapeut (bun) exista mai multe sanse sa negociati diferentele dintre voi intr-un compromis satisfacator. Putine cupluri o fac insa.
Deci cel mai probabil nu se va schimba, daca el/ea nu intelege profund ca intr-adevar greseste si isi doreste cu adevarat sa ramana in aceasta relatie si sa va fie bine. Uneori insa, partenerul poate fi chiar dependent de drama.
Chiar si daca isi doreste sa se schimbe insa, uneori schimbarea ar trebui sa fie foarte mare. Prea mare. Uneori oamenii evolueaza in directii diferite intr-o relatie sau pur si simplu efortul de a se schimba in directia dorita de partener este mult prea mare.
Cand intri intr-o relatie, nu o face cu gandul ca se va schimba. Dintr-un extrovert nu va deveni niciodata introvert, o persoana zgarcita nu se va metamorfoza niciodata intr-o persoana generoasa, un om foarte dezordonat nu va deveni niciodata obsedat de ordine, la fel cum un filosof sau artist nu va deveni o persoana foarte pragmatica.
Desigur, vei invata sa manipulezi si sa santajezi emotional pentru a obtine ceea ce vrei. Lacrimi, amenintari, gelozii, controlul prin sex, toate sunt metode la fel de bune temporar si de ineficace in final. Si probabil ca vei obtine sporadic, partial si cu un gust amar in final ceea ce iti doresti. Dar cat poti continua astfel?
Analizeaza atent diferentele dintre voi si decide cu care poti trai si cu care nu. Nu te vei putea minti la nesfarsit.
2. Ceea ce te tine in relatie, pe langa iubirea fata de lucrurile frumoase din celalalt, sunt si niste nevoi sau carente din viata ta pe care celalalt ti le implineste.
Pot fi nevoi materiale, nevoia de statut, comfortul emotional dat de siguranta unui partener, alungarea fricii de singuratate. Toate acestea sunt la fel de puternice, daca nu chiar mai intense uneori decat iubirea ce o ai pentru el.
In multe relatii in care iubirea este hartuita de certuri si nepotriviri, partenerii raman datorita atasamentului creat in timp, a fricii de a nu pierde in general, si a fricii de singuratate si de necunoscut ce urmeaza unei despartiri.
Multi se gandesc ca mai bine raman in relatie pana apare altcineva cu care sa inceapa o noua relatie.
Probabilitatea ca aceasta sa se intample este mult mai mica, din moment ce iluzia relatiei in care esti te face sa nu simti atat de intens nevoia de iubire care te-ar face sa depui eforturile necesare gasirii unui nou partener.
Vei avea uneori zile si momente bune in relatia actuala care te vor face sa uiti  problemele reale si sa speri ca poate, poate, lucrurile se vor rezolva.
Cu cat trece mai mult timpul in care te complaci in relatie, cu atat iti va fi mai greu sa faci schimbarea. Cu atat tu, partnerul si relatia va veti degrada.
De multe ori insa oamenii prefera sa distruga total iubirea si relatia in care sunt pentru a putea renunta intr-un final la ea, tocmai pentru ca a atins cel mai umilitor nivel posibil.
Lupta dintre cei doi si reprosurile alternate cu momente sporadice de tandrete si armonie, atat cat a mai ramas, vor crea o dependenta de partener similara unei dependente de un drog.
Frica de necunoscut si de singuratate te pot face sa te minti singur, fie ca nu e atat de rau, fie ca nu vei mai gasi pe altcineva, fie ca lucrurile se vor schimba. Mai ales ca de multe ori, pus in fata ultimatumului, disperarea il va face pe partener sa promita ca se va schimba.
Trebuie sa inveti insa sa spui nu.
Trebuie sa inveti sa nu mai dai o mie de sanse.
Trebuie sa inveti sa iti invingi fricile.
Trebuie sa inveti sa te iubesti suficient de mult ca sa vezi ca meriti mai mult decat o relatie second hand.
Trebuie sa inveti sa nu renunti la visul tau de iubire.
Trebuie sa inveti sa citesti semnele necesare care iti spun din timp daca partenerul este sau nu este ceea ce tu ai nevoie.
Trebuie sa inveti sa iti iei forta si validarea din surse multiple astfel incat nevoia de o persoana in viata ta sa nu fie mai mare decat iubirea fata de acea persoana.
Trebuie sa inveti sa nu faci compromisuri care te fac nefericit.
Trebuie sa ai asteptari mai mari de la viata ta si sa nu te multumesti cu firimituri de la ospatul zeilor.

Sursa: www.artdevivre.ro

NOI GRUPE DE DEZVOLTARE EMOTIONALA SI A ABILITATILOR SOCIALE!!

DOAR AZI,29.11.2013,  pretul pentru toate cele sapte module (perioada 12.12.2013-30.01.2014) este de 200 ron!!!!

Cabinetul Psihologic Raluca Bădeliţă organizează   noi grupe de dezvoltare personala pentru copii. Se vor forma  grupe in funcţie de vârsta copiilor înscrişi.


Grupa 6-8 ani     Devenim autonomi si încrezători!

Grupa 9-11 ani   Devenim adaptaţi si comunicativi!

Grupa 12-13 ani Devenim responsabili si echilibraţi!
 

Vom veni in întâmpinarea copiilor cu tehnici expresiv-creative si distractive, specifice vârstei lor.

Sentimentul apartenenţei la grup încurajează autenticitatea fiecărui copil, deschiderea faţă de sine şi faţă de ceilalţi. Copilul se va simţi apreciat aşa cum este el, confirmat şi valorizat. Va deveni mult mai sigur pe sine, mai implicat, fără a se teme de eşec sau de judecata celorlalţi.
 
 Durata: 7 module, modulele se vor desfăşura o dată la două-trei săptămâni (după-amiaza, intre 16:30-18:00 sau sâmbăta 11.00-12.30)
Preţ: 40 lei/modul. (Vino cu cu prieten si plătiți, fiecare,35 Ron/modul)
Înscrieri in limita locurilor disponibile - grupe de maxim 10 copii.
 
Adresa : Sediul EduMax, Zamca

Traineri: 
Raluca Bădeliţă, psiholog clinician si  psihoterapeut de familie si cuplu specializat in consilierea copiilor si adolescenților, psiholog acreditat Colegiul Psihologilor din România.

Anda Panţiru,Profesor cu o experienţa de 13 ani in învăţământul primar.

Va așteptăm cu drag!



Contact: Pentru detalii şi  înscriere contactaţi-ne la 0745832400 sau   0741151795
sau ralucabadelita@yahoo.ro  sau dezvoltarepersonalasuceava@gmail.com

100 sfaturi pe care un parinte ar trebui sa le dea copilului sau (2)

În această listă, vei descoperi de idei și sfaturi despre ce ai putea ca părinte să-l înveți pe copilul tău de acum (sau cel nenăscut încă) și cum să te asiguri că va ajunge un adult responsabil și matur.

Sa continuam lista de sfaturi pe care un parinte ar trebui sa le dea copilului sau:

51.  Lasă-l să termine ce are de spus. Știu că e greu, mie însumi mi se pare dificil, mai ales că fiul meu ar putea vorbi ore întregi fără întrerupere. Ideea este să arăți că este ascultat și că părerile sale sunt importante pentru tine. Pune-i întrebări care să-i arate că-l asculți. 

52.  Încurajează-l să înceapă o colecție – timbre, monede, abțibilduri, mașinuțe, etc.

53.  Insistă să se spele pe mâini înainte de masă.

54.  Cere-i să stea pe scaun la masă când mănâncă. De preferat cu televizorul oprit.

55.  Du-l cu mașina la evenimente speciale. Fii disponibil pentru el în astfel de momente, inclusiv să-l iei cu mașina la ora stabilită. Du-i și pe prietenii lui. Astfel vei avea ocazia să-i cunoști.

56.  Încurajează-l să vorbească despre visele sale, despre ce își dorește să facă în viitor. Povestește-i despre ale tale.

57.  Prezintă-l altor oameni pe care îi respecți. Descrie-i calitățile pe care le respecți la aceștia, astfel încât el să le poată modela.

58.  Nu îl critica ca și ființă, fă observații doar asupra comportamentelor sale sau a lipsei de efort: “Ai făcut/este dezordine la tine în cameră“, iar nu “Ești mereu dezordonat” sau și mai rău “Ești nesimțit“.

59.  Lasă-l să aleaga el bradul de Crăciun din piață. Chiar dacă nu va fi cel mai frumos brad, va fi cel ales de el. 

60.  Implică-l în hobby-urile tale.

61.  Încurajează-l să creadă în Moș Crăciun. În iepurașul de Paște. În zâne și magi. Îi va dezvolta admirația față de complexitatea lumii.

62.  Încurajează-l să fie prieten cu copii români, cu cei maghiari, turci sau cu copii chinezi care nu rup o vorbă în românește. (Chiar s-a mutat o familie de chinezi lângă noi și mă gândeam că fiul meu va copilări împreună cu ei)

63.  Dacă îți vei petrece timp cu el și prietenii săi atunci când este tânăr, nu va fii 100% reticent să iasă cu tine și prietenii săi când va deveni adult. 

64.  Dă-i o foaie mare de hârtie, pensulă și culori. Încurajează-l să mâzgălească. Explică-i că nu este Ok să facă același lucru pe pereți. O va face oricum. Acceptă asta.

65.  Cere-i să își facă temele singur. Ajută-l, dar nu le fă tu.

66.  Verifică-i temele, împreună cu el. Nu îl lăsa să fie complet independent la școală. Spune-i și arată-i cât de importante sunt pentru tine studiile sale.

67.   Învață-l că doar pentru că nu este cel mai bun, nu înseamnă că nu se poate distra.

68.  Povestește-i despre Dumnezeu, Isus, Fecioara Maria, Moise. Începe asta de cînd este mic. Îl va ajuta să-și dezvolte viața spirituală ca adult.

69.  Învață-l să se roage la Dumnezeu. Încurajează-l să o facă. Chiar și atunci când Dumnezeu îi va răspunde la rugi cu un “Nu“ .

70.  Învață-l să creadă că primește în măsura în care a dat. În orice domeniu al vieții.

71.  Iartă-i greșelile. Învață-l că iertînd pe cineva nu ești slab, nici fraier.

72.  Un copil își poate pierde lucrurile. Un copil care și le pierde și nu-i sunt cumpărate la loc, va învăța să nu le piardă.

73.  Insistă să-și ia un job de vară cât mai repede. Probabil că nu va fi încântat de idee, insistă oricum să o facă. Dacă își dezvoltă de tânăr obiceiul de a lucra, va avea un avantaj ca și adult.

74.  Învață-l să nu facă pariuri pe care nu-și permite să le plătească.

75.  Învață cântece pentru copii  și cântați-le împreună. Chiar dacă veți exaspera vecinii.

76.  Măsoară-ți limbajul. Cuvintele dure nu mai pot fi luate înapoi.

77.  Du-l într-un loc unde a avut loc o bătălie. Explică-i că mulți oameni au murit pentru libertatea țării.

78.  Dacă aveți drum în București, arată-i clădirea Senatului și a Camerei Deputaților. Explică-i pe scurt despre cum este condusă o țară. Folosește un limbaj adecvat, indiferent de părerea pe care ai putea-o avea față de senatori și deputați.

79.  Învață-l că e mult mai ușor să piardă încrederea cuiva, decât să o câștige.

80.  Ajută-l să facă o listă cu oamenii pe care îi admiră cel mai mult și vorbiți despre calitățile acestora. Nu te lăsa afectat dacă nu ești în listă.

81.  Întotdeauna vorbește pozitiv despre profesorii săi, de față cu el. Cere-i să procedeze la fel.

82.  Cere-i să pună înapoi lucrurile tale, atunci când ți le ia. Procedează la fel cu lucrurile lui.

83.  Învață-l să nu se urce niciodată într-o mașină condusă de cineva care a băut.

84.  Nu-i citi jurnalul personal. Niciodată!

85.  Acceptă că nu îi vei putea repara inima rănită. O poți doar alina.

86.  Învață-l să-și stabilească obiective și să lucreze pentru a și le realiza. Începe cu lucruri mici.

87.  Pretinde ca respectul tău să fie câștigat, meritat. El nu este implicit.

88.  Arată-i ce și cum poate învăța din eșecuri.

89.  Nu uita că el te va urmări cum îți tratezi părinții. Și va proceda la fel cu tine, când va fi adult.

90.  Povestește-i cine au fost bunicii lui (dacă nu mai trăiesc). Dacă da, încurajează-l să petreacă timp cu ei, trecând peste orice fricțiuni ai putea avea cu aceștia. 

91.  Nu-l acoperi când a făcut greșeli. Va învăța că poate scăpa. Cere-i imediat să-și asume responsabilitatea pentru faptele sale. Nu te procupa de sentimentele sale, confruntă-l. Iar după ce incidentul s-a rezolvat, treci peste el.

92.  Nu-l critica în fața prietenilor săi.

93.  Nu-i pune un televizor în cameră.

94.  Învață-l să fie punctual și să anunțe dacă întârzie. Întotdeauna.

95.  Niciodată să nu-i permiți să-ți răspundă obraznic. Nici ție, nici soțului/soției.

96.  Învață-l să folosească un deodorant. Și întreaga casă îți va mirosi mai bine.

97.  Învață-l că nu există obiect care să merite să fie furat.

98.  Încurajează-l să-și asculte instinctul. Dacă ceva pare în neregulă, probabil așa este.

99.  Învață-l că își poate depăși frica doar trecând prin ea.

100.                      Spune-i cât mai des “Te iubesc“.

Si 101: 101 vreau sa-l completezi tu. Ce l-ai învăța pe copilul tău, de acum sau pe care îl vei avea cândva? Ce crezi că ar trebui să știe legat de viață, iar tu ca parinte ar trebui să-l înveți?