marți, 11 decembrie 2012

Povesta tamplarului


Doi fraţi care trăiau în gospodării alăturate au avut un conflict. A început cu o mică neînţelegere şi a luat amploare până când s-a produs dezbinare între cei doi. Totul a culminat cu un schimb de cuvinte dure, urmate de săptămâni de linişte.

Într-o dimineaţă, cineva a bătut la uşa fratelui mai mare. Când a deschis uşa a văzut un bărbat cu unelte de tâmplărie.
"Caut de lucru pentru câteva zile, a zis străinul. Poate aveţi nevoie de mici reparaţii aici, în gospodărie, eu v-aş putea ajuta".
"Da, a zis fratele mai mare. Am ceva de lucru pentru dumneata. Vezi acolo, pe partea cealaltă a râului, locuieşte vecinul meu.  Mă rog,  de fapt este fratele meu mai mic. Vreau să construiesc un gard de doi metri înălţime, nu vreau să-l mai văd.
Eu plec la câmp, la treburile mele, dar aş vrea ca până mă întorc diseară, dacă se poate, să fie gata".

Tâmplarul a muncit mult, măsurând, tăind, bătând cuie. Aproape de asfinţit, când s-a întors de la câmp fratele mai mare, tâmplarul tocmai terminase treaba. Uimit de ceea ce vede, fermierul a făcut ochii mari şi a rămas cu gura căscată.

Nu era deloc un gard de doi metri.  În locul lui era un pod care lega cele două gospodării peste râu.


Tocmai în acel moment vecinul lui, fratele cel mic, venea dinspre casa lui şi, copleşit de ceea ce vedea, şi-a îmbrăţişat fratele mai mare şi i-a spus:
"Eşti un om deosebit, să te gândeşti tu să construieşti un pod aşa de frumos după tot ce ţi-am spus şi ţi-am făcut!
Iartă-mă, frate!" . Şi s-au iertat.

Tâmplarul, văzându-şi treaba terminată, începu să-şi adune uneltele ca să plece intr- ale sale.
"Aşteaptă, stai, i-a zis fratele cel mare. Mai stai câteva zile. Am mult de lucru pentru dumneata".
"Mi-ar plăcea să mai rămân, a spus tâmplarul, dar mai am multe poduri de construit."

        "OAMENII CONSTRUIESC PREA MULTE ZIDURI SI PREA PUTINE PODURI "  (Isaac Newton).

Articol preluat http://ciupercaniculina.blogspot.ro/

luni, 10 decembrie 2012

Este cearta cel mai nociv factor într-o relație de cuplu?

În viziunea mea cearta în cuplu reprezintă o luptă a celor doi parteneri pentru îmbunătățirea relației sau pentru dobândirea unor schimbări dorite. Nimeni sau probabil foarte puțini oameni se ceartă de dragul acțiunii în sine, fără să aibă un motiv, o nevoie sau o dorință. Cearta în general, și în cuplu în special este un fenomen bogat în emoții, interpretări, modificări chimice la nivelul creierului și o serie de reacții comportamentale care sunt o formă răspuns la toate exploziile lumii interioare. 


Cum ajungem la ceartă?
Cearta sau lupta cu persoana iubită este aceea perioadă în care reacțiile sau manifestările celuilalt sunt atât de intens percepute de către noi încât amigdala, (regiunea din creier responsabilă cu gestionarea emoțiilor) care funcționează ca un sistem de alarmă, se activează și transmite mesaje de PERICOL! PERICOL! PERICOL! Acestea sunt momente în care chiar și cei mai pașnici oameni, structurile introvertite sau persoanele cu bune strategii de auto-reglare emoțională, au manifestări intense și reacții care ne pot surprinde. Toate acestea sunt caracteristici ale ființei umane și denotă reacții absolut firești în situații de pericol sau amenințare. Principala funcție creierului uman fiind aceea de a asigura supraviețuirea noastră și nu aceea de a asigura raționalitatea și moralitatea în orice situație.

Cei mai mulți dintre noi avem tendința de a percepe cearta în cuplu ca fiind ceva ce denotă lipsa de iubire și un semnal pentru o catastrofă relațională. Studiile clinice și experiența practică ne arată că lucrurile nu stau chiar așa, cearta și diferențele de opinie sunt elemente specifice chiar și cuplurilor fericite și denotă normalitate și sănătate. Sue Johnson (cel mai apreciat terapeut de cuplu din lumea la ora actuală) este de părere că dacă într-un cuplu nu apare cearta înseamnă că partenerii sunt foarte sensibili la luptă și acesta nu este un semn de sănătate pentru nicio relație. Tot dr. Johnson spune că Este extrem de dificil să dansăm împreună uitându-ne mereu la unde punem piciorul! În trecut, cele mai multe strategii psihologice de îmbunătățire a relațiilor de cuplu erau centrate pe reducerea luptelor (certurilor) dintre parteneri, azi însă se acordă o importanță mai mare atât apropierii emoționale cât și acceptării celuilalt ca ființă umană complexă (cu bune și rele).

Cum este un cuplu fericit?

Deseori apare întrebarea – Cum este un cuplu fericit? Care sunt elementele care definesc o relație de cuplu fericită? Răspunsurile de astăzi diferă de ceea ce am fi răspuns în urmă cu 50 de ani, azi știm cu destul de multă susținere empirică că o relație de cuplu fericită nu înseamnă lipsa certurilor  sau similaritate maximă între cei doi parteneri, ci prezența susținerii emoționale. Studiile de specialitate arată că răspunsul emoțional al partenerilor este elementul central care face diferența între cuplurile fericite și cele mai puțin fericite. Reactivitatea emoțională implică încredere și conectare emoțională la partener/ă. Chiar și atunci când cei doi parteneri văd lucrurile diferit sau se ceartă aceștia au capacitatea de a se reconecta la celălalt, au curajul de a se apropia și a recunoaște care sunt adevăratele valori ale vieții și a-și cere iertare pentru reacțiile avute. În termeni de specialitate spunem că persoanele care funcționează în acest fel au un tipar de atașament securizant (sigur).
Atunci când partenerii unui cuplu resimt un nivel crescut de distres (stres negativ) primul pas este de a analiza care este dansul negativ pe care-l repetă, care este pasul la care s-au blocat. Odată identificat acest blocaj, este important să recurgem la dezvoltarea abilităților de conectare emoțională la celălalt. Această conectare emoțională înseamnă transmiterea unor mesaje de genul: sunt aici pentru tine; contezi pentru mine; ești special/ă pentru mine; am încredere în tine; poți să-mi împărtășești din fricile tale. Toate aceste mesaje sunt răspunsuri emoționale la nevoi umane firești: am nevoie de tine; vreau să fiu important/ă pentru tine. Dacă într-un cuplu aceste nevoi sunt împlinite cei doi pot să treacă peste orice obstacol sau provocare a vieții (probleme de sănătate, dezastre naturale, pierderi, etc.). Căsătoria sau relația de cuplu fericită este clădită pe o relație emoțională puternică, pe încredere și siguranță. Dacă o persoană are acces la o astfel de relație emoțională atunci sunt percepute schimbări semnificative și la nivelul încrederii în sine, a încrederii în lume și ceilalți, se îmbunătățesc abilităților de a face față stresului și chiar sănătatea fiziologică este mai bună.
În aceste condiții evitarea certurilor este nu doar imposibilă dar și inutilă, ceea ce contează cu adevărat este să ne apreciem pentru curajul de a pune în cuvinte nevoile noastre de schimbare, de a încercat să-l ajutăm pe celălalt să înțeleagă de ce vrem  schimbarea și de a face tot posibilul ca cei de lângă noi să se simtă în siguranță. Într-un moment de ceartă este mult mai util să vorbim despre propriile emoții decât să analizăm comportamentele celuilalt. De asemenea ne putem asuma faptul că cearta ne-a speriat atât de tare încât în cât am simțit să lumea noastră se prăbușește.
Concluzii:
În concluzie este important să ne reamintim faptul că cercetările psihoterapeutice dovedesc că orice durere poate fi vindecată și leziunile unei relații pot fi remediate dacă ne pasă de celălalt și îndrăznim să dăm și să primim compasiune.
Cearta nu este un barometru potrivit pentru analiza problemelor din cuplu, un criteriu mult mai bun este reprezentat de distanțarea emoțională, lipsa suportului și a încrederii în ajutorul venit din partea celuilalt. Dorința de a fi important/ă pentru celălalt nu este un  semn de vulnerabilitate sau de imaturitate emoțională, ci este o caracteristică a noastră a ființelor umane.
Când într-o situații tensionată (o ceartă) unul dintre parteneri intră la atac (blamează, critică și acuză) iar celălalt intră în defensivă (se apără, se închide, se retrage) și cei doi nu sunt conștienți de acest dans și-l repetă la infinit pe o placă de mult expirată, atunci putem spune că cearta este periculoasă deoarece îl transformă pe celălalt în inamicul nostru numărul unu. În astfel de situații abilitățile de comunicare sunt importante dar nu suficiente, avem nevoie de abilitatea de a ne detașa și de a analiza ce se întâmplă cu adevărat, cum am ajuns la acest dans și cum contribuim noi la menținerea acestui dans. De asemenea este important să recunoaștem faptul că celălalt nu este un inamic, ci un suflet care suferă pentru că s-a blocat alături de noi într-un dans învechit. În astfel de situații schimbarea partenerului nu este soluția cea mai bună, este recomandat să învățăm un nou dans care să se potrivească mai bine cu ceea ce suntem în prezent.


Articol preluat de pe blogul: Mămica Urbană

marți, 6 noiembrie 2012

Dezvoltare personală pentru copii în Suceava INCEPE PE 5 DECEMBRIE



Cabinet Individual de Psihologie RALUCA BĂDELIŢĂ organizează la Suceava cursul de dezvoltare personală pentru  copii. Acest curs este organizat având la bază principii fundamentale ale psihologiei clasice, psihologiei dezvoltarii şi foarte multă experienţă practica cu adolescentii si copiii.

DE CE SĂ ÎŞI ÎNSCRII COPILUL LA UN PROGRAM DE DEZVOLARE PERSONALĂ?  
In cadrul grupelor de dezvoltare personala pentru copii se urmareste educarea si imbunatatirea exprimarii emotionale a copiilor, adecvarea reactiilor comportamentale ale acestora, lucru ce va conduce la imbunatatirea adaptarii la scoala, in familie si societate.


CE VOM FACE?   MODULE DE DEZVOLTARE PERSONALA A COPIILOR
MODULUL  I- "Cine sunt eu?" - Identificarea motivatiilor personale, a dificultatilor personale, centrarea pe relatiile afective si dezvoltarea empatiei. Exprimarea asertiva. Cresterea increderii in sine
MODULUL  II- "Cum sa rezolvam probleme si sa gasim solutii" Optimizarea comportamentelor de rezolvare a problemelor. Centrarea pe solutii. Gasirea de alternative.
MODULUL  III- "Si eu am sentimente!" Antrenarea capacitatii empatice, a resurselor creative si exprimarea emotionala.
 MODULUL IV   Creştem împreună  Cresterea coeziunii de grup. Investigarea relatiilor problematice si oferirea de alternative. Modelarea comportamentala in cadrul relatiilor. Cresterea abilitatilor de comunicare si relationare
MODULUL V Învăţând din experienţă  Incheierea procesului terapeutic. Mentinerea achizitiilor. Integrarea experientelor din grup.Cresterea increderii in sine prin recapitularea resurselor personale.
Tehnicile de lucru vor tine cont de varsta participantilor si de preocuparile acestora. Vor fi folosite tehnici de desen, modelaj, psihodrama, povestiri terapeutice si discutii libere pe anumite subiecte, construirea de povesti, colajul si metafora terapeutica.

CINE ESTE TRAINER?  RALUCA BĂDELIŢĂ- Psiholog Clinician si Psihoterapeut Sistemic de Familie si Cuplu, atestat de Colegiul Psihologilor din Romania. Activitate in lucrul cu adolescentii si copii de opt ani.  Membru al Colegiului Psihologilor din Romania si Asociatiei de Psihoterapie de Familie si Cuplu.


UNDE VA FI LOCAŢIA? Sediul EduMax,Suceava,Str.Zamca, langa clinica Arcadia.

CÂND ÎNCEPE?
MIERCURI,5 DECEMBRIE , intre orele 16,30-19,00  incepe primul grup!Următorul grup începe pe 5 decembrie.
Locurile sunt limitate (maxim 9 copii).
Se vor forma periodic grupe de copii., în funcţie de vârstă Grupa 6-8 ani, grupa 9-11 ani, grupa12-14 ani.

Durata programului este de cinci saptamâni/cinci module. Costul unui modul este de 60 lei.Se vor plăti primele trei module in avans. La final părintele va primi un portofoliu al copilului, o caracterizare psiho-pedagogică şi câteva direcţii de educare personalizate pentru copilul său.

Opţional, părinţii pot beneficia de o evaluare psihologică iniţială a copilului şi o şedinţă consiliere parentală ,la final.(60lei)

Pentru informatii suplimentare: 0745832400; dezvoltarepersonalasuceava@gmail.com

VĂ AŞTEPT CU DRAG!

luni, 1 octombrie 2012

Suntem prizonierii obişnuinţelor?




            Toți știm ce înseamnă sa fii prins în mreaja obișnuintelor. Zbaterea din viata de zi cu zi, dominată de incapacitatea noastră de a gândi și de a ne comporta altfel. Obișnuintele fac ca un cuplu sa se certe din același motiv ani în sir. Ne fac sa ne prăbușim pe pat, să amânăm, în loc sa muncim ca sa ne schimbam. Conservă un regim alimentar neadecvat și sedentarismul. În general, obișnuința face ca inerția sa fie mai ușoară decât schimbarea.
Dacă te gândești la ea fără gânduri negative, obișnuința nu e altceva decât o scurtătură folositoare, o cale automata imprimanta în creier. Un pianist priceput și-a imprimat obiceiul de a-și mișcă degetele într-un anumit fel; nu vrea să-și reinventeze tehnica de fiecare data când își așează mâinile pe claviatura. Un bucătar care preia comenzi rapide și care poate învârti sase omlete dintr-o data, se bazează pe faptul ca creierul lui e imprimat cu o serie de mișcări automate cronometrate cu precizie.
            Din perspectiva sufletului, o obișnuintă e doar o repetiție care s-a înrădăcinat din motive practice. Nu se pune problema binelui sau răului. Ai întotdeauna șansa să ștergi imprimarea și sa creezi una noua. Un pianist care dorește apoi sa cânte la vioara nu e împiedicat de imprimarea modului în care degetele lui obișnuiesc sa se miște. Un bucătar care preia comenzi rapide și care se duce acasă și face o omleta în loc de sase nu e obligat sa lucreze cu viteza luminii. Ceea ce ne face prizonieri e vraja lui nu pot,nu am de ales. Sub influenta acelei vrăji, găsim motive sa persistam în gândirea și comportamentul automate și după ce nu ne mai sunt de folos. Renunțam de bunăvoie la puterea schimbării, dând în același timp vina pe obiceiurile proaste, ca si când acestea ar avea o voință proprie (momentan e la moda sa învinuim creierul ca si cum imprimările lui sunt permanente și de neînlăturat). Ca sa scăpam de o obișnuintă, oricare ar fi ea, trebuie sa vezi ce e în spatele ei.
• Nu lupta împotriva unui obicei prost. Privește-l obiectiv, ca și cum altcineva ar avea obiceiul acela.
• Întreabă-te cum ai dobândit acel obicei.
• Analizează ce beneficiu obții păstrându-l, de regulă la un nivel ascuns.
• Fii sincer în privința alegerii tale. În loc sa spui : “Pur și simplu aşa sunt eu”, recunoaște ca ai ales inerția în locul schimbării pentru că schimbarea te sperie.
• Dacă simți ca ești victima unui obicei prost, întreabă-te de ce ai nevoie sa fii victimă. Sa fie acesta un mod simplu de a scăpa de responsabilități?
• Găsește un motiv ca sa adopți un obicei bun în locul unuia prost; fă ca motivul sa fie convingător si repetă-ți-l ori de cate ori apare obiceiul vechi.

Țelul e sa rupi vraja care spune ca nu ai de ales.  Întotdeauna ai de ales.

Apud. Deepak Chopra

marți, 18 septembrie 2012

Originea fricii


„Starea psihologică de frică e independentă de orice pericol concret şi imediat. Se manifestă în multe forme: disconfort, îngrijorare, anxietate, nervozitate, încordare, groază, fobie, ş.a.m.d. Acest tip de frică psihologică e întotdeauna legat de ceva ce ar putea să se întâmple, şi nu de ceva care se întâm­plă în clipa de faţă. Dumneavoastră vă aflaţi în „acum şi aici”, în timp ce mintea dumneavoastră se află în viitor. Acest lucru creează o prăpastie de anxietate. Şi dacă v-aţi identificat cu mintea şi aţi pierdut contactul cu puterea şi simplitatea clipei de Acum, sentimentul de anxietate vă va însoţi constant. Puteţi face oricând faţă momentului prezent, dar nu puteţi face faţă unui lucru care este numai o proiecţie a minţii — nu puteţi face faţă viitorului.

Mai mult decât atât, cât timp vă identificaţi cu mintea, viaţa vă este condusă de către ego. Ca urmare a naturii lui, egoul este foarte vulnerabil şi nesigur, şi se vede ameninţat continuu. La fel stau lucrurile şi în cazul în care egoul pare foarte încrezător. Acum amintiţi-vă că emoţia este reacţia corpului la activitatea minţii. Ce mesaj primeşte corpul în mod constant de la ego, acest fals sine făurit de minte? „Pericol, sunt ameninţat.” Şi care este emoţia generată de acest mesaj constant? Frica, desigur. Frica pare a avea multe cauze. Frica de a pierde, frica de a fi neadecvat, frica de eşec, frica de a fi rănit ş.a.m.d. Dar, în ultimă instanţă, orice frică înseamnă frica de anihilare a Sinelui fals. Pentru Sinele fals moartea este mereu aproape. în această stare de identificare cu mintea, frica influenţează toate aspectele vieţii dumneavoastră.

De exemplu, chiar şi un lucru absolut obişnuit şi „normal”, precum nevoia compulsivă de a avea dreptate într-o discuţie şi de a-i dovedi celuilalt că se înşeală — apărând poziţia mentală cu care v-aţi identificat — este o consecinţă a fricii. Dacă vă identificaţi cu o poziţie mentală, atunci când vă înşelaţi, sentimentul de identitate bazat pe o construcţie mentală este ameninţat serios cu anihilarea. Aşa că Sinele fals nu îşi poate permite să greşească. A greşi înseamnă a muri. Din această cauză s-au purtat războaie şi s-au distrus nenumărate relaţii.


Din clipa în care aţi renunţat la identificarea cu mintea, pentru sentimentul dumneavoastră de identitate nu mai are nici o importanţă dacă aveţi dreptate sau greşiţi, aşa că nevoia compulsivă şi profund inconştientă de a avea dreptate, care este o formă de violenţă, nu va mai exista. Puteţi afirma clar şi limpede ce gândiţi sau ce simţiţi, fără ca în aceasta să mai existe agresivitate sau nevoie de apărare. Sentimentul de identitate provine atunci dintr-un loc mai profund şi mai adevărat, din interiorul dumneavoastră, şi nu din minte.

URMĂRIŢI APARIŢIA ORICĂRUI SENTIMENT DEFENSIV.
Ce apăraţi? O identitate iluzorie, o imagine din mintea dumneavoastră, o entitate fictivă. Conştientizând acest tipar, observându-1, veţi renunţa să vă mai identificaţi cu el. în lumina conştiinţei dumneavoastră, acest tipar inconştient se va dizolva rapid.
Acesta este sfârşitul tuturor conflictelor şi al jocurilor de putere care subminează atât de mult relaţiile. Puterea asupra altora e slăbiciune deghizată în putere. Adevărata putere se află în interior şi vă este acum disponibilă.
Mintea caută necontenit să nege clipa Acum şi să evadeze din ea. Cu alte cuvinte, cu cât vă identificaţi cu mintea dumneavoastră, cu atât mai mult suferiţi. Sau o puteţi privi şi aşa: cu cât sunteţi mai capabil să preţuiţi şi să acceptaţi clipa Acum, cu atât sunteţi mai liber de durere şi de suferinţă — liber de mintea egocentrică.

Dacă nu mai doriţi să creaţi suferinţă, nici dumneavoastră, nici celorlalţi, dacă nu mai doriţi să adăugaţi durere la reziduul de durere care trăieşte încă în dumneavoastră, atunci nu mai creaţi timp,(n.r. nu mai proiectați un viitor plin de frica). Cum să opriţi crearea timpului?
DAŢI-VĂ SEAMA CĂ MOMENTUL PREZENT este tot ce aveţi. Transformaţi clipa Acum în principalul focar de atenţie al vieţii dumneavoastră.
Dacă înainte trăiaţi în timp,în viitor, şi făceaţi din când în când vizite scurte în clipa Acum, trăiţi acum în prezent şi faceţi vizite scurte în trecut şi viitor când situaţiile practice ale vieţii o impun.

Spuneţi mereu „da” momentului prezent”.
{Edkhart Tolle – Ghid practic la puterea prezentului}

duminică, 16 septembrie 2012

Găsim întotdeauna ceea ce căutăm

Era odată un bărbat care şedea la marginea unei oaze la intrarea unei cetăţi din Orientul Mijlociu. Un tânăr se apropie într-o bună zi şi îl intrebă:
- Nu am mai fost niciodată pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi?
Bătrânul îi raspunse printr-o întrebare:
- Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?
- Egoişti şi răi. De aceea mă bucur că am putut pleca de acolo.
- Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăţi, răspunse bătrânul.
Puţin după aceea, un alt tânăr se apropie de omul nostru şi îi puse aceeaşi întrebare:
- Abia am sosit în acest ţinut. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi?
Omul nostru răspunse cu aceeaşi întrebare:
- Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?
- Erau buni, mărinimoşi, primitori, cinstiţi. Aveam mulţi prieteni acolo şi cu greu i-am părăsit.
- Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăţi, răspunse bătrânul.
Un neguţător care îşi aducea pe acolo cămilele la adăpat auzise aceste convorbiri şi, pe când cel de-al doilea tânăr se îndepărta, se întoarse spre bătrân şi îi zise cu reproş:
- Cum poţi să dai două raspunsuri cu totul diferite la una şi aceeaşi întrebare pe care ţi-o adresează două persoane?
- Fiule, fiecare poartă lumea sa în propria-i inimă. Acela care nu a găsit nimic bun în trecut, nu va găsi nici aici nimic bun. Dimpotrivă, acela care a avut şi în alt oraş prieteni va găsi şi aici tovarăşi credincioşi şi de încredere.

Pentru că, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decât ceea ce ştim noi să găsim în ei!

joi, 13 septembrie 2012

Relatiile dintre oameni

Relațiile dintre oameni – iată un subiect care a fost dezbătut in mii si mii de feluri. Fiecare interacționăm cu oameni pe care-i împărțim in diverse categorii (familie, prieteni, colegi de munca, parteneri de afaceri, simple cunoștințe, necunoscuți, dușmani s.a.). Si cu fiecare dintre ei relaționăm in mod diferit.
         Pentru ca tot vorbim in principal despre succes, putem spune ca relatiile interumane de succes sunt acele relatii ce se leaga intre persoane care comunica bine intre ele (verbal si non-verbal). De fapt, principalul motiv pentru care oamenii raman impreuna in relatii de calitate este acela ca pot vorbi si se pot asculta unii pe altii cu sinceritate, deschidere si cu convingerea ca au pe cine se baza la nevoie.
        Relatiile de calitate, indiferent ca e vorba de relatii de prietenie, de colegialitate, de cuplu, de afaceri sau de alta natura, au o trasatura distincta fata de alte tipuri de relatii. Ele se intemeiaza pe respect, pe incredere, pe experiente comune si pe reciprocitate. Tuturor ne place sa fim respectati pentru ceea ce suntem, si ne bucuram cand altii au incredere in noi. In astfel de cazuri incercam sa ne ridicam la inaltimea increderii care ni se acorda si sa o rasplatim fiind si noi, la randul nostru, de folos celuilalt. Impartasim impreuna diverse situatii, le depasim sprijinindu-ne – iar aceasta duce si mai mult la cresterea increderii si dorintei de reciprocitate. Si tot asa, intr-un continuu cerc, precum un ‘lant’ ale carui ochiuri se intaresc, devenind mai puternice cu vremea. Relatiile de calitate, de succes devin mai trainice – si partenerii se simt cu adevarat impliniti in cadrul lor.
        Si fiecare isi pune intrebarea : cum sa ma implic mai bine astfel incat si eu si partenerii sa obtinem mai mult succes ? Aceasta este o alta diferenta fata de alte tipuri de relatii, in care partenerii sunt interesati doar de intrebarea : cum sa fac astfel incat celalalt sa castige mai putin si eu mai mult ? Spre deosebire de primul caz, in care oamenii sunt animati de iubire, cel de-al doilea caz are ca ‘participanti’ oameni animati de frica. Sunt cele doua sentimente esentiale ale universului, din care deriva toate celelalte sentimente, emotii considerate ‘pozitive’ sau ‘negative’. Iar ele sunt intemeiate pe ‘harta mentala’ a fiecaruia, pe modul in care persoana in cauza a ajuns sa priveasca viata datorita propriei programari.
        Specialistii in comunicare si relatii au formulat cinci paradigme ale interactiunii umane. Le voi prezenta pe scurt, fara nici un comentariu personal.  
        1. win-lose (eu castig – tu pierzi). Astfel de oameni sunt preocupati numai de ei. Vor ca ei sa castige – dar nu numai atat, ei vor si ca ceilalti sa piarda. Vor cu tot dinadinsul sa obtina succes pe seama pierderii altuia (altora). Sunt oameni manati de orgolii, comparatii, competitii, ambitia pentru pozitii si putere. Pentru a obtine ‘victoria’ folosesc o abordare autoritara intemeiata pe propria pozitie, propriile posesiuni (in general financiare) sau propria personalitate. 
        2. lose-win (eu pierd – tu castigi). Cei ce aleg sa piarda si sa-i lase pe altii sa castige arata altora consideratie dar nu au curaj sa se exprime si sa actioneze pe baza sentimentelor si credintelor lor. Ei nu cer nimic si nu asteapta nimic – deci sunt relativ usor de ‘multumit’. In ciuda calmului aparent, sunt persoane care isi reprima multe emotii. Cand si le exprima, de multe ori ‘rabufnesc’ ineficient, dar atunci cand reusesc sa si le controleze pot veni cu idei si solutii excelente. 
        3. win (eu castig). Astfel de persoane se gandesc numai cum sa castige ele insele. Nu vor in mod necesar ca altii sa piarda, dar vor ca ei personal sa aiba de castigat, in primul rand. Sunt oameni care “gandesc independent in situatii de interdependenta”, fara a fi sensibili sau constienti de nevoile altora. Acest lucru se datoreaza ‘mentalitatii de lipsa’ mostenita de la persoane apropiate sau experimentata in propriile evenimente din viata, care i-au intarit convingerea, ‘harta realitatii’ conform careia “in lume nu sunt destule (bani, iubire, siguranta, bunuri s.a.) asa ca trebuie sa ajung eu primul la ele, sa ma asigur din timp.” 
        4. win-win (eu castig – tu castigi). Acestia sunt oameni care aleg sa castige si care se asigura ca si altii castiga din interactiunea cu ei. Oamenii cu astfel de paradigma (harta a realitatii) isi fac timp pentru a cauta solutii care ii vor face multumiti pe ei insisi si ii vor satisface si pe altii. Ei cauta beneficiul mutual, avand relatii ‚cooperative’, nu ‚competitive’. Oamenii comunica mult si eficient, cu mult curaj, deschidere si sinceritate, ajungand la un consens sau, in cel mai rau caz, la un compromis dublu avantajos.
         5. win-win or no deal (eu castig – tu castigi, altfel ‘nu facem afacerea’). Astfel de persoane cauta mai intai varianta 4, win-win. Depun toate eforturile pentru a o obtine, si daca nu reusesc sa gaseasca cea mai buna solutie, “agree to disagree agreeably”, cum spun englezii. Altfel spus, isi recunosc limitele si cad de acord ca nu au reusit sa se inteleaga in beneficiul mutual, intrerupand de comun acord relatia (de orice fel ar fi ea). 
        Puneti-va intrebarile : in propriile relatii interumane, in ce categorie va incadrati, predominant ? Care credeti ca sunt avantajele pentru dvs. (ale faptului ca faceti parte din acea categorie) si care sunt dezavantajele ? In cadrul fiecareia dintre categorii putem distinge usor emotia esentiala simtita de participanti. Este ea adevarata in cazul dvs. ? La ce va este de folos si la ce nu ? (pentru ca sunt si avantaje si dezavantaje in cadrul fiecareia din cele 5 paradigme).
        Adevarul este ca primele 3 modele sunt cele ce predomina in majoritatea relatiilor interumane. Si oamenii obtin un fel de ‘succes’ – dar nu este durabil, dupa cum ajung la un moment dat sa se convinga. Succesul nu inseamna „care pe care“, sau reusita celui mai puternic, sau reusita mea fara a-mi pasa de altul. Succesul autentic profund si de durata este intemeiat pe relatii interumane de calitate, in care ambele parti au de castigat.
       Adevaratul succes incepe cu intelegerea propriilor semeni. Se spune ca toti oamenii pot sa devina cineva daca exista o persoana care ii intelege si crede in ei. De obicei oamenii nu au incredere in ei insisi ; iar greutatile vietii rareori ii infrang pe oameni, lipsa de incredere in propriile forte face de obicei acest lucru. Cu putina incredere in ei insisi oamenii pot face lucruri miraculoase ; fara ea, viata devine o povara.
        De fapt, menirea celor ce cauta succesul este tocmai sa aiba incredere in oameni, in potentialul lor imens, chiar daca este acoperit sub masti de neputinta sau respingere. Cineva spunea : „Trebuie sa ai o credinta extraordinara in puterea iubirii ca sa refuzi sa urasti pe cei care se poarta urit. Totusi, in acest refuz sta gratia noastra.“
        Putem da cu totii dovada de o astfel de ‚gratie’ ? Eu sunt convins ca DA.

O scurta lectie despre relatiile interumane :


  
             Cel mai nesemnificativ cuvânt : Eu.
             Cel mai important cuvânt : Noi.
             Cele mai importante doua cuvinte : Va mulțumesc.
             Cele mai importante trei cuvinte: Totul este iertat.
             Cele mai importante patru cuvinte : Care este părerea dvs. ?
             Cele mai importante cinci cuvinte : Ai făcut o treaba buna.
             Cele mai importante sase cuvinte : Vreau sa te înțeleg mai bine. 
                                                                     

                                                                                                                 John Maxwell

in curand o sa avem si site :

 am facut si o sigla( de fapt mai multe) 


vreau sa vad care sunt părerile voastre pentru sigla câștigătoare
1.


asta e în top five.
2.


Pe aceeași temă...
 3,
 4,
5,

merg si pe simboluri



6,

7,      

8.

9.

10.

 Care e câstigatoare...?

Contează și părerea voastră


 

luni, 3 septembrie 2012

Despre iertare

Un profesor a dat fiecarui student ca tema pentru lectia de saptamana viitoare sa ia o cutie de carton si pentru fiecare persoana care ii supara, pe care nu pot sa o sufere si sa o ierte sa puna in cutie cate o piersica, pe care sa fie lipita o eticheta cu numele persoanei respective. 


Timp de o saptamana, studentii au avut obligatia sa poarte permanent cutia cu ei: in casa, in masina, la lectii, chiar si noaptea sa si-o puna la capul patului. Studentii au fost amuzati de lectie la inceput, si fiecare a scris cu ardoare o multime de nume, ramase in memorie inca din copilarie.
Apoi, incetul cu incetul, pe masura ce zilele treceau studentii adaugau nume ale oamenilor pe care ii intalneau si care considerau ei ca au un comportament de neiertat. Fiecare a inceput sa observe ca devenea cutia din ce in ce mai grea. Piersicile asezate in ea la inceputul saptamanii incepusera sa se descompuna intr-o masa lipicioasa, cu miros dezgustator, si stricaciunea se intindea foarte repede si la celelalte.
O problema dificila mai era si faptul ca fiecare era dator sa o poarte permanent, sa aiba grija de ea, sa nu o uite prin magazine, in autobuz, la vreun restaurant, la intalnire, la masa, la baie, mai ales ca numele si adresa fiecarui student, ca si tema experimentului, erau scrise chiar pe punga. In plus, cartonul cutiei se stricase si ea ajunsese intr-o stare jalnica: cu mare greutate mai putea sa faca fata sarcinii sale.
Fiecare a inteles foarte repede si clar lectia pe care a incercat sa le-o explice profesorul cand s-au revazut dupa o saptamana, si anume ca acea cutie pe care o carasera cu ei o saptamana intreaga nu a fost decat expresia greutatii spirituale pe care o purtam cu noi, atunci cand strangem in noi ura, invidie, raceala fata de alte persoane. 

De multe ori credem ca a ierta pe cineva este un favor pe care i-l facem acelei persoane. In realitate insa, acesta este cel mai mare favor pe care ni-l putem face chiar noua insine

In cutia ta cate piersici sunt... si ce ai de gand sa faci cu ele??

luni, 23 iulie 2012

Mesajele corpului tau



             Corpul ca orice altceva în viaţă este oglinda gândurilor şi crezurilor noastre interioare. Dacă vrem să-l ascultăm corpul nostru ne vorbeşte mereu. Fiecare celulă din corpul nostru răspunde fiecărui gând pe care îl ai şi fiecărei vorbe pe care o rosteşti. Un permanent mod de a gândi şi de a vorbi produce comportamente şi posturi ale corpului şi deasemenea crează sănătate şi ne-sănătate.
O persoană care are tot timpul o faţă încruntată, nu a produs-o prin gânduri vesele iubitoare. Trupurile şi feţele bătrânilor arată oviaţă întreagă de tipare de gândire. Cum o să arăţi tu la bătrâneţe?

CAPUL ne reprezintă pe noi. Este ceea ce arătăm lumii. Este cum suntem de obicei recunoscuţi. Când ceva nu merge bine la cap, înseamnă că ceva nu merge bine cu ‘noi’.
PĂRUL reprezintă putere. Când suntem tensionaţi şi speriaţi creem adesea acele benzi de oţel care au originea în muşchii umărului şi vin în sus până pe deasupra capului, uneori până sub ochi. Firul de păr creşte în sus prin foliculul pilos. Când este prea multă tensiune în scalp, firul de păr poate sugrumat atât de tare, încât nu mai poate să respire, moare şi cade. Dacă tensiunea continuă şi scalpul nu se relaxează atunci foliculul pilos rămâne sugrumat şi nu lasă loc unui alt fir de păr să crească. Rezultatul este chelirea. Chelirea la femei a început să crească de când ele au intrat în ‘lumea afacerilor’ cu toate tensiunile şi frustrările ei. Nu observăm aşa de mult chelirea la femei pentru că perucile de damă sunt aşa de naturale şi atrăgătoare. Din păcate, meşele bărbăteşti sunt încă foarte uşor de observat, chiar de la distanţă. Tensiunea nu înseamnă că eşti puternic. Tensiunea înseamnă slăbiciune. Ca să fii puternic şi sigur pe tine trebuie să fii relaxat, echilibrat şi împăcat cu tine. Ar fi foarte bine să ne putem relaxa mai mult trupurile şi mulţi dintre noi au nevoie să-şi relaxeze scalpurile. Incearcă acest lucru acum. Spune-i scalpului tău să se relaxeze şi vezi dacă simţi o diferenţă. Dacă observi că scalpul tău s-a relaxat vizibil atunci îţi sugerez să faci des acest exerciţiu.
URECHILE reprezintă capacitatea de a auzi. Când sunt probleme cu urechile înseamnă că se petrece ceva ce tu nu vrei să auzi. O durere de urechi va indica mânie asupra lucrurilor auzite. Durerile de urechi sunt foarte comune la copii. Ei trebuie adesea să stea în casă şi să asculte lucruri pe care nu vor să le audă. În familie, de obicei este interzis copiilor să-şi exprime mânia sau ura, imposibilitatea copilului de a schimba lucrurile, produce o durere de urechi. Surzenia reprezintă refuzul de a asculta pe cineva pentru o perioadă îndelungată. Observă când un partener al unei relaţii are probleme cu urechile, celălalt vorbeşte, vorbeşte şi iar vorbeşte !
OCHII reprezintă capacitatea de a vedea. Când sunt probleme cu ochii, înseamnă de obicei că este ceva ce nu vrem să vedem fie la noi fie la la viaţă: trecut, prezent şi viitor. De câte ori văd copii purtând ochelari ştiu că se petrec lucruri în casa lor pe care nu vor să le vadă. Dacă nu pot să schimbe experienţa atunci ei vor difuza vederea, ca să nu o vadă aşa de clar. Foarte mulţi oameni au avut experienţe de vindecări spectaculoase când au acceptat să meargă înapoi, în trecut şi să cureţe ceea ce nu voiau să vadă cu un an sau doi înainte de a începe să poarte ochelari. Negi ceea ce se petrece în viaţa ta ? Ce nu vrei să vezi ? Îţi este teamă să-ţi vezi prezentul sau viitorul ? Dacă ai vedea perfect, ce ai vedea şi nu vezi acum ? Poţi să vezi ce îţi faci ţie însuţi ?
DURERI DE CAP vin de la propria invalidare. Data viitoare când ai o durere de cap, opreşte-te şi întreabă-te unde şi când nu ai fost de acord cu tine ? Iartă-te şi eliberează-te de problemă şi durerea de cap va dispărea pe loc. Migrenele sunt create de oameni care vor să fie perfecţi şi care au pus o grămadă de presiune asupra lor. Este implicată de asemeni şi foarte multă ură înăbuşită, neexprimată. Este interesant că migrenele pot fi ameliorate prin sex, dacă se face sex imediat când apar primele semne ale migrenei. Plăcrea sexuală dizolvă tensiunea şi durerea. S-ar putea să nu ai chef, dar merită încercarea.
SINUSURILE atunci când dor chiar pe faţă şi foarte aproape de nas reprezintă iritare faţă de o persoană din viaţa ta, cineva care îţi este foarte apropiat. S-ar putea chiar să simţi că persoana respectivă se sprijină pe tine. Uităm că noi creem situaţiile şi apoi dăm din mână propria putere şi dăm vina pe alţii pentru frustrările noastre. Nici o persoană, nici un loc, nici un lucru nu au putere asupra noastră pentru că numai noi suntem cei care gândim în mintea noastră. Noi creem experienţele şi realităţile noastre şi pe toţi cei prezenţi în ele. Când vom crea pace, armonie şi echilibru în mintea noastră, le vom regăsi aievea în mintea noastră.
GÂTUL (exterior şi interior) este fascinant pentru că se petrec atât de multe acolo. Gâtul (exterior) reprezintă abilitatea noastră de a fi flexibili în gândire, de a vedea ambele părţi ale problemei şi de a vedea şi punctul de vedere al celeilalte persoane. Când sunt probleme cu gâtul (exterior) înseamnă de obicei că suntem încăpăţânaţi la un concept sau o situaţie. De câte ori văd o persoană purtând ‘guler’ (proteză pentru gât) ştiu că acea persoană este plină de sine şi încăpăţânată şi nu vrea să vadă cealală faţă a problemei. Virginia Satir, terapeută de familie a făcut nişte ‘cercetări distractive’ şi a găsit că sunt mai mult de 250 de feluri de a spăla vasele, depinde cine la spală şi ce detergent foloseşte. Dacă rămânem înţepeniţi că există ‘un singur mod’ sau ‘un singur punct de vedere’ atunci ne închidem la cea mai mare parte a vieţii.
GÂTUL INTERIOR reprezintă abilitatea noastră de a ‘vorbi deschis’ în favoarea noastră, de ‘a cere ceea ce ne dorim’, de a spune ‘eu sunt’ etc. Când avem probleme cu partea interioară a gâtului asta înseamnă de obicei că nu avem dreptul să facem aceste lucruri. Ne simţim inadecvaţi să ne apărăm şi să ne ţinem partea. Durerea în gât este întotdeauna mânie, supărare. Dacă este combinată cu o răceală, atunci este şi confuzie mentală.
LARINGITA înseamnă de obicei că eşti aşa de mânios că nici nu poţi vorbi. Gâtul interior reprezintă de asemenea curgerea creativă în organism. Aici ne exprimăm creativitatea şi când creativitatea noastră este rigidă şi frustrată avem adesea dureri în gât. Toţi cunoaştem oameni care trăiesc pentru alţii. Ei nu ajung niciodată să facă ceea ce vor să facă ei înşişi. Ei încearcă întotdeauna să-i mulţumească pe părinţi/ iubiţi / soţi / şefi.
AMIGDALITA şi problemele de TIROIDĂ sunt doar creativitate frustrată, de a nu fi în stare să faci ceea ce vrei să faci. Centrul de energie din gât, a cincea chakră este locul din organism unde are loc schimbarea. Când ne opunem schimbării se petrece foarte multă activitate în gât. Observă când tuşeşti sau când altcineva tuşeşte. Ce s-a spus ? La ce reacţionăm ? Este împotrivire sau încăpăţânare sau este o schimbare în proces ? Într-una din lecţiile mele folosesc tusea ca instrument pentru auto-descoperire. De fiecare dată când cineva tuşeşte rog persoana respectivă să-şi atingă gâtul şi să spună cu voce tare: ‘Vreau să mă schimb’ sau ‘Mă schimb’.
BRAŢELE reprezintă abilitatea şi capacitatea noastră să îmbrăţişăm evenimentele vieţii. Partea superioară a braţelor (de la umăr la cot) are de-a face cu capacitatea, iar parte inferioară (de la cot la încheietura mâinii) are de-a face cu abilitatea. Depozităm emoţii vechi la încheieturi şi coatele reprezintă flexibilitatea noastră de a schimba direcţia. Eşti flexibil în a-ţi schimba direcţia vieţii sau suntem vechi sentimente care te ţin blocat într-un singur loc?
MÂINILE apucă, mâinile ţin, mâinile prind. Lăsăm lucurile săne scape printre degete. Uneori la ţinem prea mult timp. Suntem îndemânatici, mâna strânsă, mâna largă, mâini de mămăligă. Inmânăm lucruri. Manipulăm situaţii. Punem mâna pe ceva. Priculos, nu pune mâna! Dăm o mână de ajutor, suntem mână în mână, ne este peste mână sau ne luăm mâinile de pe ceva. Avem mâini de aur sau mână uşoară sau mână grea. Mâinile pot fi blânde sau pot fi aspre sau tari cu încheieturi noduroase de la prea multă gândire sau strâmbe de la criticism. Mâinile apucătoare se formează din frică, frica de pierdere, frica de a nu avea niciodată destul, frica de a nu putea păstra dacă nu ţii strâns. A încerca să ţii strâns un partener nu-l face decât să fugă cu disperare cât mai departe. Mâinile închircite strâns nu pot să primească nimic nou. Strângerea de mână mobilă de la încheietura mâinii dă o senzaţie de deschidere şi slăbire a legăturii. Ceea ce îţi aparţine nu poate fi luat de la tine aşa că relaxează-te !
DEGETELE au fiecare un rol şi un înţeles. Problemele cu degetele îţi arată când poţi să te relaxezi şi să te eliberezi de ceva. Dacă te tai la arătător este probabil la mijloc ceva mânie şi teama care are de-a face cu mândria într-o situaţie prezentă. Degetul mare este mental şi reprezintă îngrijorare. Arătătorul reprezintă mândrie şi frică. Mijlocul are de-a face cu sexul şi mânia, supărarea. Când eşti mânios ţine strâns degetul strâns şi vezi cum furia trece. Strânge mijlociul de la mâna dreaptă dacă eşti supărat pe un bărbat şi pe cel de la mâna stângă dacă eşti supărat pe o femeie. Inelarul este în aceaşi timp uniune şi doliu, durere şi despărţire. Degetul mic are de a face cu familia şi prefăcătoria.
SPATELE reprezintă sistemul nostru de suport. Probleme cu spatele înseamnă de obicei că nu suntem susţinuţi, sprijiniţi numai de jobul nostrum, de famile sau de partener. In realitate, suntem sprijiniţi de Univers de însăşi Viaţa. Partea de sus a spatelui are de a face cu sentimentul lipsei de support emoţional. Soţul/ soţia/iubitul/iubita/prietenul/şeful nu mă înţeleg şi nu mă susţin. Mijlocul spatelui are de a face cu vinovăţia. Toate acele lucruri care sunt în spatele nostru. Ţi-e frică să vezi ce este la spate sau încerci să ascunzi ceva la spate? Te simţi lovit pe la spate? Te simţi terminat,epuizat? Ai probleme financiare mari sau te îngrijorezi prea mult pentru bani? Atunci probabil că ai probleme cu partea de jos a spatelui (regiunea sacrală, lombară). Lipsa sau frica de bani crează acest lucru. Suma de bani implicată nu are nici o importanţă. Aşa de mulţi dintre noi credem că banii sunt cei mai importanţi din viaţa noastră şi avem impresia că nu putem trăi fără ei. Acest lucru nu este adevărat. Există ceva mult mai important şi mai preţios fără de care nu putem trăi. Care anume? Respiraţia!
RESPIRAŢIA este cea mai importantă componentă în viaţa noastră şi cu toate acestea luăm de-a gata atunci când expirăm, că următoarea inspiraţie va veni de la sine. Dacă ne-am opri din respirat, nu am rezista mai mult de 3 minute. Acum, dacă Puterea care ne-a creat ne-a dat îndeajuns respiraţie cât să dureze cât timp vom trăi. Nu putem noi să avem încredere că ne va da deasemenea tot ceea ce avem nevoie să trăim?
PLĂMÂNII reprezintă capacitatea noastră de a absorbi şi de a da de la noi viaţă. Probleme cu plămânii înseamnă de obicei că ne este frică să absorbim viaţa sau poate că avem impresia că nu o merităm să o trăim din plin. Femeile sunt în general foarte superficiale, uşoare în respiraţie şi s-au considerat adesea ca cetăţeni de ‘mâna a doua’, mai puţin importanţi, care nu au dreptul să ocupe prea mult spaţiu şi uneori nici chiar dreptul de a trăi. Astăzi aceste lucruri se schimbă. Femeile îşi ocupă locul de membri deplini ai societăţii şi respiră din plin şi adânc. Emfizemul şi fumatul în exces sunt căi de a nega viaţa. Ele maschează un sentiment adânc al persoanei respective că nu merită să trăiască. Cearta şi interdicţia nu vor schimba obiceiul fumătorului. Este credinţa de bază care poate fi schimbată.
SÂNII reprezintă principiul matern. Când sunt probleme cu sânii, înseamnă de obicei că ‘mămoşim’ prea mult fie o persoană, fie un loc, fie un lucru sau o experienţă. Parte din procesul matern este să dai voie copilului să ‘crească’. Trebuie să ştim când să luăm în mâini şi să lăsăm hăţurile. Fiind exagerat de protector nu va da celeilalte persoane posibilitatea să fie pregătită să înfrunte propriile experienţe de viaţă. Uneori, atitudinea noastră prea protectoare poate fi sufocantă şi opreşte practic ‘hrănirea’ în anumite situaţii. Dacă apare un cancer la sân atunci avem de a face cu resentimente foarte adânci. Lasă frica să se ducă şi fii sigur că Inteligenţa Universului îşi are lăcaşul în fiecare dintre noi.
INIMA reprezintă dragostea, în timp ce sângele reprezintă bucuria. Inimile noastre pompează cu drag bucuria prin inimile noastre. Atunci când ne negăm propria bucurie şi dragoste, inima se strânge şi devine rece. In consecinţă, sângele devine leneş şi inert şi ne croim drum către ANEMIE, ANGINĂ şi ATAC DE CORD. Inima nu ne ‘atacă’. Ne lăsăm aşa de prinşi de melodramele pe care le creem, că adeseori uităm să observăm micile bucurii care ne înconjoară. Petrecem ani de zile storcând toată bucuria din inimile noastre până când ele cad de durere. Oamenii care fac atac de cord nu sunt niciodată veseli. Dacă nu vor să îşi acorde timp să aprecieze bucuriile vieţii, ei vor re-crea în timp al atac de cord. Inima de aur, inima de piatră, inima deschisă, inima neagră, inima iubitoare, inima mare, inima caldă – care este a ta?
STOMACUL digeră toate ideile noi şi experienţele pe care le avem. Ce sau pe cine nu poţi digera? Pe cine ai la fiere? Când sunt probleme cu stomacul, de obicei înseamnă că nu ştim să asimilăm noile experienţe. Ne este frică. Unii poate îşi mai amintesc când au apărut avioanele. Faptul de a intra într-un tub, care să ne poarte în aer fără pericol era o idee nouă greu de asimilat. La fiecare scaun erau pungi în caz că pasagerului îi era rău şi foarte multă lume le-a folosit. Vărsam în pungă cât mai discret şi stuardesele le colectau. Acum, după atâţia ani pungile sunt tot acolo, dar nimeni nu le mai foloseşte.
ULCERELE sunt frica imensă de a nu fi ‘destul de bun’. Ne este teamă că nu suntem destul de buni pentru un părinte, teama de a nu fi destul de bun pentru un şef sau partener. Nu putem digera cine suntem. Ne sfâşiem tăria, încercând să-i mulţumim pe ceilalţi. Nu contează cât de importantă este poziţia noastră, aprecierea noastră de sine este foarte jos. Ne este teamă că ei vor afla acest lucru. Răspunsul aici este dragostea. Oamenii care se iubesc şi se aprobă nu fac niciodată ulcer. Fii bun şi iubitor faţă de copilul din tine şi dă-i tot suportul şi toată încurajarea pe care ţi le-ai dorit când erai mic.
ORGANELE GENITALE reprezintă cea mai feminină parte a unei femeii sau pentru un bărbat masculină, principiul nostru masculin şi feminin. Când nu ne simţim confortabil cu a fi femeie sau bărbat, când ne respingem trupul ca fiind murdar şi păcătos atunci avem probleme cu organele genitale. Foarte rar am cunoscut persoane care au avut părinţi care să vorbească despre organele genitale fără eufenisme. De obicei organele genitale sunt ‘acolo jos’, care te făceau să crezi că organele genitale erau murdare şi scârboase. Da, toţi am crescut cu crezul că nu este tocmai ceva în regulă între picioarele noastre. Ceea ce te-a învăţat mama la trei ani despre Dumnezeu persistă în subconştientul tău? Inseamnă că nu ai făcut nimic ca să te eliberezi de acele crezuri. Era acel Dumnezeu mânios şi răzbunător? Ce credea acel Dumnezeu despre sex? Dacă tot mai purtăm cu noi acele sentimente de vinovăţie despre sexualitatea noastră sau despre trupurile noastre, atunci cu siguranţă că vom crea o pedeapsă pentru noi înşine.
Probleme de VEZICA URINARĂ, ANUS, VAGIN, PROSTATĂ şi PENIS intră toate în aceeaşi categorie. Ele apar din crezuri distorsionate despre trupurile noastre şi despre funcţionarea lor corectă. Fiecare organ în corpul nostru cu funcţiile sale specifice este o expresie magnifică a vieţii. Nu ne gândim la ficatul sau la ochii noştri ca fiind murdare şi păcătoase. De ce am ales să credem acest lucru despre organele noastre genitale? Anusul este la fel de frumos ca şi urechea. Fără el nu am putea să eliminăm ceea ce organismul nu mai are nevoie şi în acest fel am muri foarte repede. Fiecare parte din corpul nostru şi fiecare funcţie a lui sunt normale, naturale şi minunate. Ce cer clienţilor care vin la mine cu probleme sexuale să se gândească la anusul, penisul sau vaginul lor cu un sentiment de dragoste şi apreciere pentru funcţiile şi frumuseţea lor. Dacă simţi că vrei să te faci mic şi să te ascunzi sau te iriţi şi te înfurii citind această carte, întrebă-te de ce? Cine te-a învăţat să renegi această parte a corpului tău? Desigur, nu Dumnzeu. Organele sexuale au fost ca fiind partea din corp care să ne dea cea mai mare plăcere. A nega aceasta înseamnă a crea durere şi pedeapsă. Sexul nu numai că este normal, este nemaipomenit şi minunat. Este la fel de normal pentru noi să facem sex aşa cum respirăm sau mâncăm. Incearcă pentru o clipă să vizualizezi măreţia Universului. Este peste puterea noastră de înţelegere. Nici chiar cei mai buni oameni de ştiinţă cu cel mai bun echipament nu o pot să o măsoare. In acest univers există mai multe galaxii. Intr-una dintre aceste mici galaxii există un soare. In jurul acestuia se învârtesc câteva punctuleţe dintre care se numeşte planeta Pământ. Imi este foaret greu să cred că imensa, incredibila Inteligenţă care a creat acest Univers este un moş bătrân şezând pe un nor deasupra Planetei Pământ… păzindu-mi organele genitale ! Cu toate acestea mulţi dintre noi am fost educaţi încă din copilărie să credem acest lucru. Este vital să ne eliberăm de idilele naive, demodate care nu ne sprijină şi nu ne hrănesc spiritual. Susţin cu tărie că până şi conceptul nostru de Dumnezeu poate să fie unul pentru noi şi nu împotriva noastră. Sunt atâtea religii dintre care poţi să alegi. Dacă ai acum o religie care îţi spune că eşti un vierme josnic şi un păcătos, schimbă-ţi-o. Nu predic acum să alergăm şi să facem sex cu cine apucăm. Ceea ce vreau să spun este că unele din regulile noastre nu au logică şi de aceea aşa de mulţi le încalcă şi devin ipocriţi. Dacă îndepărtăm sentimentul de vină sexuală din oameni şi îi învăţăm să iubească şi să se respecte pe ei înşişi, automat se vor trata pe ei şi pe ceilalţi într-un mod care va fi pentru cel mai mare bine şi cea mai mare bucurie pentru toţi. Cauza pentru care avem atâtea probleme cu sexualitatea noastră este ura de sine şi dezgustul faţă de sine pe care îl avem şi care ne face să îi tratăm rău şi pe cei din jur. Nu este de ajuns să-i învăţăm la şcoală care este mecanica sexualităţii. Avem nevoie ca la nivel mult mai adânc, să le permitem să-şi aducă aminte că trupurile şi organele lor genitale şi sexualitatea sunt lucruri de care se pot bucura. Cred cu tot sufletul că oamenii care se iubesc pe ei înşişi şi care îşi iubesc trupurile, nu se vor abuza nici pe ei nici pe ceilalţi.
Am găsit că problemele de VEZICĂ URINARĂ vin în general de la a fi supărat de obicei pe partener. Ceva ce are de-a face cu feminitatea sau masculinitatea noastră, ne supără. Femeile au mai multe probleme cu vezica urinară pentru că ele au tendinţa de a-şi ascunde durerea.
VAGINITA din nou implică a fi rănit într-o relaţie romantică de către partener.
PROSTATA la bărbaţi are mult de a face cu aprecierea de sine şi cu crezul că pe măsură ce îmbătrâneşte, devine mai puţin bărbat.
IMPOTENŢA adaugă frica şi uneori este chiar raportată la duşmănia împotriva unui partener din trecut.
FRIGIDITATEA vine de la frica sau credinţa că este păcat să te bucuri de trupul tău. Vine de asemni de la dezgustul de sine şi poate fi accentuată de un partener insensibil.
SINDROMUL PRE-MENSTRUAL care a atins proporţii epidemice este în raport cu anunţurile din mass-media. Aceste anunţuri ne bat la cap că trupul femeii trebuie să fie parfumat, curăţat, pudrat ca să fie cât de cât acceptabil. În acelaşi timp, femeile îşi dobândesc egalitatea cu bărbaţii şi sunt bombardate cu idei că procesele feminine nu sunt acceptabile. Toate acestea combinate cu imensele cantităţi de zahăr consumate în ziua de azi, crează un teren fertil pentru acest sindrom.
Eu cred că BOLILE VENERICE reprezintă întotdeauna sentimentul de vinovăţie sexuală. Vin de la un simţământ adesea subconştient că nu este frumos să ne exprimăm sexualitatea. Un purtător de boli venerice poate avea mai mulţi parteneri, dar numai cei cu un sistem imunitar mental şi fizic mai slab vor contacta boala. Ca adaos la vechile standarde, în ultimii ani, populaţia heterosexuală a creat o creştere în cazurile de HERPES GENITAL. Aceasta este o boală care se întoarce la noi tot timpul ca să ne ‘pedepsească’ pentru crezul pe care îl avem că ‘suntem răi’. Herpesul are tendinţa să apară de câte ori suntem supăraţi emoţional. Acest lucru ne spune deja foarte mult. Întotdeauna prin tradiţie, bărbaţii au avut sexual mai multe partenere decât femeile şi când se adună bărbaţi cu bărbaţi, va fi bineînţeles mai mult sex. Aceasta nu ar fi o problemă. Unor bărbaţi le place să aibă mai multe partenere, nu atât pentru plăcerea în sine, cât şi pentru a-şi satisface nevoile de auto-apreciere. Nu cred că este nimic rău în a avea mai multe partenere şi a folosi alcoolul ocazional. Dar dacă ne apucăm de chefuri noapte de noapte şi avem nevoie de câteva pertenere pe săptămână ca să ne dovedim valoarea, atunci nu cred că venim dintr-un spaţiu sănătos. Avem nevoie să facem câteva schimbări mentale. Acesta este un timp pentru vindecare, pentru întregire, nu pentru condamnări. Putem să ne ridicăm deasupra limitărilor din trecut. Suntem cu toţii Divine şi Magnifice expresii ale vieţii. Hai să le revendicăm acum!
COLONUL reprezintă abilitatea noastră de a lăsa să se ducă, de a elimina ceea ce nu trebuie. Organismul uman, fiind în perfect ritm cu curgerea vieţii are nevoie de a o balanţă între a absorbi, a asimila şi a elimina. Numai fricile noastre ne blochează eliberarea de ceea ce este vechi. Chiar şi când sunt constipaţi, oamenii nu sunt de fapt zgârciţi, ei nu au încredere că ve fi vreodată de ajuns. Se ţin agăţaţi de relaţii vechi care le provoacă durere. Le este frică să arunce hainele pe care le ţin în dulap de ani de zile,de frică ca nu cumva să le trebuiască într-o zi. Stau într-un serviciu pe care îl urăsc sau nu îşi acordă nici o plăcere pentru că economisesc pentru zile negre. Nu scormonim în gunoiul de ieri ca să ne facem prânzul de azi. Invaţă să ai încredere în procesul vieţii şi îţi va da întotdeauna ceea ce ai nevoie.
PICIOARELE ne poartă înainte în viaţă. Probleme la picioare indică adesea o frică de a merge mai departe sau refuzul de a merge într-o anumită direcţie. Fugim cu picioarele, ne târâim picioarele, ne furişăm, suntem cu picioarele în formă de X, călcăm înăuntru şi avem coapse mari şi grase, pline de resentimentele copilăriei. Când nu vrem să facem anumite lucruri, vom avea probleme minore la picioare.
VARICELE reprezintă rămânerea într-o slujbă sau într-un loc pe care îl urâm. Venele îşi pierd abilitatea de a purta prin ele bucuria. Mergi în direcţia pe care o doreşti?
GENUNCHII ca şi gâtul au de a face cu flexibilitatea, numai că ei exprimă supunerea şi mândria, egocentrismul şi încăpăţânarea. Adesea, când inaintăm ne este teamă să ne aplecăm şi devenim inflexibili. Aceasta înţepeneşte încheieturile. Vrem să mergem înainte, dar nu vrem să shimbăm modul nostru de a fi. De aceea genunchii se vindecă foarte încet, aici se implică ego-ul nostru. Glezna are de asemenea o încheietură, dar dacă se răneşte se vindecă foarte repede. Genunchii iau mai mult timp pentru că aici se implică siguranţa de sine şi mândria noastră. Data viitoare când ai o lovitură la genunchi, întreabă-te unde ai fost încăpăţânat, unde ai refuzat să te îndoi? Scapă de încăpăţânare şi las-o să se ducă. Viaţa este o curgere, viaţa este mişcare şi ca să te simţi bine este nevoie să te relaxezi şi să te mişti o dată cu ea. O salcie se îndoaie şi se leagănă şi curge cu vântul şi este întotdeauna graţioasă şi în largul ei cu viaţa.
LABELE PICIOARELOR au de a face cu înţelegerea noastră despre noi şi despre viaţă: trecut, prezent şi viitor. Multor bătrâni le este greu să meargă. Inţelegerea lor a fost înfăşurată şi adesea îmbrobodită, ei simt că nu este nicăieri unde să se ducă. Copiii mici se mişcă fericiţi, picioarele lor dansează tot timpul. Bătrânii abia îşi târâie picioarele, ca şi cum nu ar fi dornici să se mişte.
PIELEA reprezintă individualitatea noastră. Problemele cu pielea înseamnă în general că ne simţim individualitatea ameninţată într-un fel sau altul. Simţim că alţii au putere asupra noastră. Avem pielea subţire. Cineva ni se bagă sub piele, ne simţim jupuiţi de vii, ni se furnică pielea. Unul dintre cele mai rapide moduri să te vindeci de afecţiuni ale pielii este să te protejezi şi să te îngrijeşti prin a spune mereu: ‘Mă aprob’ de câteva sute de ori pe zi. Ia-ţi puterea înapoi!
ACCIDENTELE nu sunt accidente. Ca orice altceva în viaţa noastră, noi le creem. Nu este cum am spune:’Vreau să am un accident’, dar avem tipare de gândire care atrag accidente. Unii oameni par să fie ‘predispuşi la accidente’, iar alţii trăiesc o viaţă întreagă fără o zgârietură. Accidentele sunt expresia mâniei, a supărării. Ele indică frustrarea adunată din cauza neputinţei persoane de a avea libertatea de a-şi lua apărarea. Accidentele indică de asemenea revolta împotriva autorităţilor. Ne enervăm aşa de tare, încât dorim să lovim pe cineva, de fapt noi suntem cei loviţi. Când suntem supăraţi pe noi înşine, când ne simţim vinovaţi, când simţim nevoia de pedeapsă, un accident este o cale minunată de a rezolva problema. Pare ca şi cum accidentele nu sunt vina noastră, că noi sunte victime neajutorate ale unui joc al soartei. Un accident ne permite să aşteptăm simpatia şi atenţia celorlalţi. Rănile noastre sunt curăţite şi oblojite şi ele. Adesea stăm în pat pe perioade lungi de timp. Si ne doare. Când această durere apare în organism, ne dă o indicaţie pentr care aspect al vieţii noastre simţim vinovăţie. Gradul de distrugere fizică ne spune cât de severă am simţit noi că trebuie să fie sentinţa şi cât de lungă.
ANOREXIA-BULIMIA înseamnă a-şi nega propria viaţă, o formă extremă de ură de sine. Mâncarea este hrănirea de la cel mai de jos nivel. De ce să-şi refuzi hrana? De ce vrei să mori? Ce este atât de îngrozitor în viaţa ta, încât să-ţi doreşti să ieşi complet din ea? Ura de sine este doar ura împotriva unui gând pe care îl ai despre tine însuţi. Gândurile pot fi schimbate. Ce este aşa de teribil la tine? Ai fost crescut într-o familie plină de criticism? Ai avut profesori care te criticau? Nu cumva primele tale învăţături religioase te-au învăţat că ‘nu eşti destul de bun’ aşa cum eşti? Adesea încercăm să găsim motive ‘valide’ care să ne explice de ce nu suntem iubiţi şi acceptaţi aşa cum suntem. Din cauza obsesiei modei cu trupurile subţiri sunt multe femei care gândesc: ‘Şi aşa nu sunt suficient de bună. Al ce folos?’, îşi vor folosi trupul ca punct focal unde să-şi îndrepte ura de sine. La un moment dat ele vor spune: ‘Dacă aş fi mai slabă, toţi m-ar iubi’. Dar nu merge nici aşa. Nimic din ce vine din afară nu merge. Dragostea şi acceptarea de sine este secretul.
ARTRITA este o boală ce apare dintr-un îndelungat şi continuu tipar de criticism. În primul rând criticism pentru sine şi apoi criticism pentru alţii. Oamenii cu artrită atrag adesea mult criticism pentru că este tiparul lor să critice. Ei sunt blestemeţi cu ‘perfecţionism’, nevoia de a fi perfecţi tot timpul, în orice situaţie. Stii pe cineva pe această planetă care să fie perfect? Eu nu! De ce ne punem standarde care spun că trebuie să fim ‘Super persoane’ ca să ne acceptăm pe noi înşine cât de cât? Este o expresie atât de puternică: ‘Nu sunt destul de bun’ şi aşa o povară grea de cărat.
ASTM, mai numim şi ‘dragoste sufocantă’. Există un sentiment că tu nu ai dreptul să respiri pentru tine însuţi. Copiii astmatici au adeseori o ‘conştiinţă supra-dezvoltată’. Ei se simt vinovaţi pentru toate lucrurile care nu merg bine în jurul lor. Ei se simt neînsemnaţi şi ‘fără valoare’ şi de aceea se simt vinovaţi şi au nevoie de auto-pedepsire. Astmul poate fi vindecat uneori cu ‘cure geografice’, în special dacă părinţii nu merg cu ei. De obicei, copiii astmatici îşi ‘lasă în urmă’ boala. Aceasta înseamnă că se duc la şcoală în alt oraş, se căsătoresc sau se mută pur şi simplu de acasă şi boala se dizolvă de la sine. Adesea, mai târziu în viaţă, se va întâmpla ceva care va apărea pe acel buton vechi şi va declanşa un nou astm. Când acest lucru se întâmplă, ei nu răspund cu adevărat circumstanţelor prezente, ci acelora care se întâmplau în copilăria lor.
ARSURI, TĂIETURI, FEBRĂ, BĂŞICI şi INFLAMAŢII sunt toate indicaţii ale mâniei pe care o exprimă trupul. Mânia îşi va găsi un mod de exprimare, indiferent cât de tare vom încerca noi să o suprimăm. Aburul care se colectează trebuie să fie eliberat. Ne este teamă că dacă dăm glas mâniei, ne distrugem lumea noastră, dar mânie poate fi eliberată pur şi simplu spunând: ‘Sunt mânios sau supărat din această cauză’. Este adevărat că nu putem spune acest lucru şefului nostru, dar putem să batem pernele să ţipăm cât ne ţine gura în maşină sau pădure, să practicăm un sport. Acestea sunt căi de a elimina furia fără nici un risc. Oamenii spirituali cred adesea că ei ‘nu ar trebui să se mânie’. Este adevărat, toţi lucrăm pentru momentul când nu o să mai dăm vina pe alţii pentru sentimentele noastre, dar până atunci este mai sănătos să recunoşti ceea ce simţi pe moment.
CANCERUL este o boală cauzată de un resentiment foarte adânc, ţinut pentru o perioadă lungă de timp, până când literalmente îţi mănâncă trupul. Se întâmplă ceva în copilărie, care distruge simţul încrederii. Experienţa aceasta nu este niciodată uitată şi individul trăieşte cu un sentiment de auto-compătimire, fiindu-i greu să dezvolte o relaţie soliă pe termen lung. Din cauza acestui sistem de gândire, viaţa pare un şir lung de dezamăgiri. Gândirea este pătrunsă de un sentiment de neajutorare, fără speranţă şi astfel, devine uşor pentru noi să dăm vina pe alţii pentru toate problemele noastre. Oamenii cu cancer sunt de asemenea foarte critici cu ei înşişi. După mine, cheia de a vindeca cancerul este în a învăţa să te iubeşti şi să te accepţi pe tine însuţi.
GREUTATE EXCESIVĂ reprezintă nevoia de protecţie. Căutăm protecţie pentru a nu fi răniţi de criticism, abuz, sexualitate, avansuri sexuale şi de o frică de viaţă în general. Alege-ţi ceea ce ţi se potriveşte! Nu sunt o persoană durdulie, dar în decursul anilor am observat că atunci când mă simt în nesiguranţă şi mi-e greu, pun câteva kilograme pe mine. Când ameninţarea a trecut, greutatea mea revine singură la normal. A te lupta cu greutatea este o pierdere de timp şi energie. Dietele nu au efect, o dată ce te-ai oprit, reutatea creşte din nou. Iubindu-te şi aprobându-te, având încredere în procesul vieţii şi simţindu-te în siguranţă pentru că îţi cunoşti puterea minţii, formează cea mai bună dietă pe care o cunosc. Incepe o dietă pentru gândurile negative şi greutatea ta se va regla singură. Prea mulţi părinţi înfundă gura copilului cu multă mâncare, indiferent care ar fi problema. Aceşti copii cresc aduţi şi ori de câte ori au o problemă stau în faţa frigiderului cu uşa deschisă şi spun: ‘Nu ştiu ce vreau’.
DUREREA de orice fel indică vinovăţia. Vinovăţia caută întotdeauna pedeapsă şi pedeapsa crează durere. Durerea cronică vine de la vinovăţia cronică, adesea aşa de adânc îngropată, că nici nu mai suntem coştienţi de ea. Vinovăţia este o emoţie total nefolositoare. Nu face pe nimeni să se simtă mai bine şi nici nu schimbă situaţia. ‘Sentinţa’ ta s-a terminat, aşa că lasă-te să ieşi afară din închisoare. A ierta înseamnă să te dai bătut, să laşi răul să se ducă.
COMOŢIILE CEREBRALE sunt cheaguri de sânge, o congestie în curgerea sângelui în zona creierului, tăind alimentarea cu sânge a creirului. Creierul este computerul corpului. Sângele este bucurie. Venele şi arterele sunt canale ale bucuriei. Totul funcţionează sub legea şi sub acţiunea iubirii. In fiecare strop de inteligenţă din Univers, găsim iubire. Este imposibil să muncim şi să funcţionăm bine, fără a simţi iubire şi bucurie. Gândirea negativă încheagă creierul şi nu mai lasă loc curgerii libere şi deschise a bucuriei şi iubirii. Râsul nu poate veni în cascade dacă nu îi este permis să fie liber şi nesăbuit. Este la fel cu iubirea şi bucuria. Viaţa nu este nemiloasă, decât dacă noi o facem aşa, dacă noi alegem să ne uităm la ea ca şi cum ar fi. Putem să găsim un dezastru total în cea mai mică supărare şi putem să găsim bucurie în cea mai mare tragedie. Depinde numai de noi. Uneori încercăm să forţăm viaţa să meargă într-o anumită direcţie, deşi nu este în favoarea noastră. Uneori ne creem comoţii cerebrale ca să forţăm să schimbăm total direcţia şi să ne reevaluăm felul de a trăi.
ÎNŢEPENEALA în corp înseamnă înţepeneală mentală. Frica ne face să ne agăţăm de vechi obiceiuri şi ne este greu să fim flexibili. Când gândim că nu este ‘decât o cale’ de a face ceva, ne trezim adesea înţepeniţi. Putem întotdeauna să găsim o alternativă în a face lucrurile. Observă unde anume îţi apare înţepeneala, uită-te la lista mea şi îţi va arăta unde în mintea ta eşti rigid şi înţepenit.
CHIRURGIA îşi are locul ei. Este bună pentru oase rupte şi accidente şi pentru situaţii mai presus de abilitatea unui începător să le rezolve. În astfel de condiţii este mai uşor să faci operaţia şi să-ţi concentrezi toată puterea mentală de vindecare în a preveni re-crearea acelei condiţii. Tot mai mulţi medici îşi întorc faţa spre medicina holistică, tratând persoana în întregul ei. Şi totuşi majoritatea doctorilor nu lucrează cu cauza bolii, ei tratează doar simptomele, efectele bolii. Ei fac acest lucru în două moduri: te otrăvesc sau te mutilează. Chirurgii taie şi dacă te duci la un chirurg o să-ţi recomande o operaţie. Dacă te-ai decis pentru o operaţie pregăteşte-te pentru această experienţă astfel încât totul să meargă foarte bine şi uşor, iar tu să te vindeci cât mai rapid cu putiinţă. Cere-le doctorului şi echipei să coopereze cu tine. Chirurgii şi echipele lor nu îşi dau seama că până şi sub influenţa anestezicului când sunt adormiţi, bolnavii totuşi percep la nivel subconştient ceea ce se întâmplă şi ce se discută în sala de operaţii. Clienţilor mei le recomand întotdeauna să afirme: ‘Fiecare mână care mă atinge în spital este o mână vindecătoare şi exprimă dragoste’ şi ‘Operaţia ve merge repede şi uşor’. După operaţie pune-ţi muzică relaxantă şi plăcută, cât de mult poţi afirma ‘Mă vindec rapid, comfortabil şi perfect’. Spune-ţi: ‘Mă simt tot mai bine pe zi ce trece’. Dacă poţi înregistrează-ţi o casetă cu afirmaţii pozitive. Ia-o cu tine la spital şi ascult-o în timp ce te odihneşti şi te recuperezi. Observă senzaţiile, nu durerea. Imaginează-ţi dragostea curgând din inima ta prin braţe şi până la mâini. Pune-ţi mâinile pe locul ce trebuie vindecat şi spune: ‘Te iubesc şi te ajut să te vindeci’.
UMFLAREA înseamnă închegare şi stagnare în gândirea emoţională. Creem situaţii în care suntem răniţi şi apoi ne agăţăm de aceste amintiri. Umflarea reprezintă adesea plânsul înnăbuşit, sentimentul de înglodare şi prins în capcană sau dând vina pe alţii pentru propriile noastre limitări. Eliberează-te de trecut, lasă-l să se spele. Ia-ţi propria putere înapoi. Nu mai insista asupra a ceea ce nu vrei. Lasă-te să pluteşti uşor pe valurile vieţii.
TUMORILE sunt creşteri false. O stridie ia un grăunte de nisip şi ca să se protejeze, crează o carapace groasă şi tare în jurul ei. Noi o numim perlă şi gândim că este frumoasă. La fel facem şi noi, luăm o durere veche şi o îngrijim, o curăţăm de coajă şi cu timpul avem o tumoare. Eu numesc acest lucru a derula un film vechi. Cred că motivul pentru care femeile care atâtea tumori în zona uterului este că ele iau o rănire emoţională drept un atac la feminitatea lor şi au grijă de ea să o menţină. Eu îl numesc sindromul: ‘El mi-a făcut rău’. Numai că o relaţie se sfâşeşte nu înseamnă că este ceva în neregulă cu noi şi nici nu micşorează valoarea noastră.

Nu este importantă situaţia care ni se întâmplă, ci modalitatea în care reacţionăm la ea.
Toţi suntem 100% responsabili pentru toate experienţele noastre de viaţă. Ce crezi tu despre tine însuţi poţi să schimbi ca să atragi nişte comportamente mai iubitoare?   

În infinitatea vieţii mele unde sunt, totul este perfect, întreg şi complet.
Îmi recunosc trupul ca pe un prieten bun.
Fiecare celulă în corpul meu are Inteligenţă Divină.
Ascult ceea ce îmi spune şi ştiu că sfatul ei este bun.
Sunt întotdeauna apărat, protejat în mod Divin şi îndrumat.
Aleg să fiu sănătos şi liber.
TOTUL ESTE BINE ÎN LUMEA MEA.

LOUISE L., HAY – POTI SA-TI VINDECI VIATA