marți, 27 martie 2012

Poveste despre un zambet perfect

A fost un oras al luminilor odata, cu oameni mai luminati ca niciodata. In orasul luminat cladirile erau inalte si sclipeau sticloase in razele stralucitoare ale soarelui. Strazile orasului erau impecabil de curate si atat de frumos aranjate, ca ai fi crezut ca sunt de fapt aleile unei gradini uriase.
Locuitorii acestui oras iesit din comun de frumos erau deasemenea inuman de frumosi, aducand mai degraba a fiinte fantastice decat a oameni. Calitatea lor fantastica era data de aspectul lor fabulos, dar mai ales de zambetele lor perfect albe, minunat proportionate si extraordinar de bine puse in valoare de aerul lor seducator si suav.
Iuaeva iirotiucol itot iiricularts is iinimul la atseca lusaro n un aspect impecabil si zambete perfecte, dar dintre toti unul singur reusea sa iasa in evidenta prin faptul ca era o combinatie intriganta de charisma, atitudine si aspect fizic incantator.
Aitanimul aitseca iinemao ,eceraoed tiunsiboen lunu are urcul tsec erau atat de preocupati de stralucirea zambetului lor, incat nu mai aveau prea mult timp pe care sa il dedice cresterii personale.
Miurac la ,citamsirahc luranat ed itanicsaf uare erac urtnep vito zambet li se parea si mai luminos si mai stralucitor, datorita glumelor pe care le spunea, ideilor pe care le expunea, temelor pe care le aborda.
Aare mo iunu la terp ed iam lec lunub erac ni emul o-rtni ,lefts aspectul sau fizic, zambetul acestui om era pus in valoare tocmai de ceea ce era in interiorul sau.
Vaecalp ii iul is anub ataiv o are tcefrep lutebmaz uc iuluranat atai extrem de mult, iar cosmarul sau cel mai mare ar fi fost sa o piarda. Ii placea toata atentia pe care o primea, ii placea cum se luminau chipurile cand intra intr-o incapere, ii placea ca tot ce isi dorea sau avea nevoie, obtinea imediat si fara efort, fiind nevoie doar sa ceara.
Urotacsonucer are ii is uas lucoron al aednag es luranat iroen destinului, pentru faptul ca se nascuse cu un zambet asa de frumos si luminos, insa stia ca pe masura ce timpul va trece zambetul sau isi va pierde din stralucire, motiv pentru care investea extraordinar de mult timp in achizitionarea de produse de ingrijire, in spalarea frenetica a dintilor, in mascarea oricaror imperfectiuni, reale sau imaginare. Eforturile tanarului fura rasplatite cu varf si indesat, caci zambetul sau era mai sarmant si mai cuceritor decat fusese vreodata.
Ia erijirgni ed iululautir lupmit ni ,itenimid ertnid anu-rtn dintilor, dupa ce isi frecase dintii cu praf de albit, dupa ce trecuse meticulos ata dentara printre ei, in timp ce se spala cu pasta dura cu bicarbonat, tanarul simti o durere ascutita cum il strafulgera, pornind din dinti si sagetandu-l pana in creier. Se inconvoie de durere si inmarmurit astepta sa ii treaca.
Dni dnasal ,esinev muc ep edeper ed lef al epaorpa ucert aereru urma doar o senzatie muta ca ceva l-a durut la un moment dat. In momentele imediat urmatoare, tanarul sa gandi la ce ar putea fi in neregula, insa cum durerea disparuse, se intoarse nerabdator la viata sa stralucitoare, cu zambetul sau radiant, cu inima deschisa.
Vis nil aegrucs es ,tcefrep lutebmaz uc ,citamsirac iuluranat atai fara evenimente surprinzatoare, doar din cand in cand, il mai sageta o durere coplesitoare, neintelesa si nebanuita. In orasul stralucitor al luminilor locuitorii solari si ireal de frumosi, cantau, traiau si il adulau pentru glumele sale, pentru cuvintele bine alese si pentru zambetul fascinant de alb.
Ini ebmihcs es as aeva iuluranat ataiv ,etselesim ,dnaruc ni ,asn mod dramatic. Durerea pe care pana atunci o resimtea doar cand si cand, deveni permanenta in viata lui, deveni parte dominanta mai bine spus, caci de fiecare data cand zambea si dintii luau contact cu aerul rece, de fiecare data cand punea o imbucatura in gura sau lua o inghititura de ceva, dintii il dureau infiorator.
Bererud taced aetmis un etaruc ii as acrecni dnac ,muca ,tlum iam a, o durere asa de puternica, incat in curand fu nevoit sa renunte la a ii mai curata, reusind doar sa ii clateasca cu un strop de pasta.
ec nirp aits un tcefrep lutebmaz uc iuluranat luruj nid inemiN trece acesta, nu putu impartasi nimanui drama sa, caci era ingrozit de gandul ca daca cineva va afla il vor dispretui si ii va fi refuzata viata minunata pe care o dusese pana atunci.
Cif ra un cimin muc is ac aedar is aebmaz luranat saro ni aesei dna fost in neregula, insa, in realitate, fiecare zambet era un chin, fiecare miscare a muschilor fetei o tortura atat de coplesitoare, ca in scurt timp tot ce isi dorea era sa fuga, sa se ascunda, in casa lui si sa nu mai vada pe nimeni, sa nu mai fie nimic, sa isi poata obloji ranile si sa ii pese de o singura persoana, de el insusi. Insa, nu facea asta, statea acolo printre concetatenii lui admirativi si nebanuitori, incercand cu disperare sa faca parte din lumea lor stralucitoare.
Dtata luranat ,emerv atrucs ni is asni tlum aerp ineved aereru de stralucitor candva isi pierdu farmecul si charisma care il faceau atat de diferit de ceilalti, ramanand doar un zambet oarecum stralucitor intr-o lume arhiplina de zambete foarte stralucitoare. Suportase dureri inumane pentru a ramane acolo si reusise, ramasese, insa pe parcurs pierduse exact ceea ce il facea sa fie acolo, lucru care nu era albeata dintilor sai ci caldura fiintei sale, caldura arsa de durerea acerba pe care o suportase.
Aaraf ,eraoticularts as ataiv aeva iam un ,esudreip es luranat muc de care considera ca nu are nimic, asa ca anonim si nedorit, se retrase in solitudinea casei sale, decis sa nu mai fie niciodata.

Dinemin urtnep cimin are iam un luranat ,tiunaben is snucsa ,turapsi, nu mai trebuia sa fie spiritual, nu mai trebuia sa aiba grija mereu de cum arata si de cat de albi ii sunt dintii, motiv pentru care se spala normal, cu o pasta normala, cu gesturi normale, avand o rutina normala.
Nenib ed tata are is tcefrep tebmaz uc citamsirac luranat are iam u sa nu fie, incat in scurta vreme, fiind doar pentru el, durerea incepu sa dispara, iar el sa se bucure din nou de stralucirea vietii. De data aceasta insa, era un altfel de stralucire, nu mai era stralucirea orbitoare a lumii in care traia, ci era lumina vietii sale, lumina sufletului sau care se revarsa pe toate obiectele si fiintele care il inconjurau.
Ues is adnilgo ni asiv iam luranat ,elitenimid ,iroen surprindea cum se mustreaza 
 Ai dintii cam galbeni! Ar trebui sa faci ceva in legatura cu asta, nu iti e rusine cu tine?
Sif av le nid etrap o anuaedtot ac aits is atpecca es is aegeletni i subjugata lumii irationale pe care o adulase, dar mai stia ca incepuse sa traiasca abia dupa ce isi supravietuise.



Poveste despre calatoria unei broaste testoase




Aceasta este povestea lui Bartolomeu Blue. Barto Blue, cum se alinta el pe sine în momentele de restriște sufletească. Bartolomeu Blue s-a născut din părinți necunoscuți într-o fundătură, într-o groapă adânc săpată în nisip, iar prima amintire pe care o are este cea a unei curse nebune pe picioare tremurânde către marele necunoscut.
Din aceeași groapă au ieșit mai mulți confrați, dar mai bine orientați pe sarcină, aceștia s-au scufundat fără întârziere în apa cea mare, iar Bartolomeu a rămas singur pe țărmul nesfârșit. Ar fi mers în apă, așa cum îi spunea natura lui de broască țestoasă să facă, dar parcă țărmul se cerea explorat chemându-l la el, așa că Barto Blue a apucat-o în cealaltă direcție, spre interiorul insulei.
Numele și-l primise în cel mai banal mod cu putință, o etichetă se lipise încăpățânată de carapacea lui, iar pe ea scria ceva, dar cum Bartolomeu încă nu știa să citească, nu băgase de seamă acest lucru. Întâlnirea cu o broască țestoasă matusalemică i-a schimbat însă perspectiva și i-a dat un nume. Broasca a început să râdă isteric când l-a văzut și să îl strige batjocoritor ”Babababartolomeu, broasca la borcan!”, aparent eticheta provenea de pe un borcan. Blue fusese adăugat mult mai târziu, când a cunoscut un orbete uituc, care nu reușea oricât ar fi încercat să îi tină minte numele, îi tinea însă minte culoarea, deși auzea de o mie de ori mai bine decât vedea.
Bartolomeu s-a îndreptat spre interiorul insulei, să exploreze, să vadă, să cucerească, nu după mult timp însă a observat un fapt supărător, viața se mișca cu o viteză amețitoare în jurul său, iar el abia se mișca, chiar și atunci când depunea eforturi uriașe, parcă stătea pe loc în comparație cu păsările care zburau cu rapiditate în toate direcțiile, cu gângăniile care mișunau atât de repede că aproape nu le vedeai, cu animalele care alergau și săreau peste orice obstacol le ieșea în cale. În comparație cu ele, el nici măcar nu se mișca. Inițial nu s-a gândit foarte mult la asta, totul era atât de nou în jur și atât de interesant, încât îi solicita întreaga atenție, însă când peisajul se schimbă atât de greu, când îți ia zile în șir să surmontezi chiar și cea mai mică denivelare apărută în cale, când toată lumea în jur se mișcă cu o viteză amețitoare și doar tu parcă stai pe loc, încetineala ta începe să te preocupe până când te blochezi și te oprești de tot.
”Asta cu broasca țestoasă care depășește iepurele e banc motivațional”, își spunea cu amărăciune Bartolomeu Blue, văzuse el iepuri, o broască țestoasă nu are cum să depășească un iepure, pur si simplu nu are cum, nici măcar un gândac nu poate depăși, ce să mai vorbim de un iepure. ”Ce bine e să stai, să nu trebuiască nimic, să nu mergi, să te scoți din cursa cu toți ceilalți, căci și așa nu ai cum să o câștigi vreodată, doar să stai acolo nemișcat, nedorind, nesimțind, nefiind.”
Să tot fi stat acolo Bartolomeu vreo șase luni nemâncat, nebăut și nebăgat în seamă, pănă când un chiuit puternic l-a trezit din toropeală. A ridicat privirea lipsită de strălucire și s-a pomenit față în față cu nepoliticoasa broască țestoasă matusalemică. ”Azi e ziua mea! Împlinesc 355 de ani! Nu e viața pur și simplu minunată?!?” Și a dispărut așa cum apăruse. Bartolomeu își lăsă capul să cadă fără vlagă, dar recenta întâlnire încă dăinuia în el. ”Wow, 355 de ani și nu i-ai da mai mult de 200! Ce norocoasă e că a trăit atât!” Mai stă puțin și lucru neașteptat pentru el, începe să se foiască ”Cum 355 de ani? 355 de ani !!! Păi și eu sunt broască țestoasă și eu n-am nici 5! Deci dacă trăiesc cel puțin cât ea, mai am încă 350 de ani, dar oricum eu trăiesc mai mult!” Se întoarse la starea de imobilitate, dar gândurile nu îi dădeau pace ”În 350 de ani văd insula de o mie de ori, văd și alte insule, o să supraviețuiesc la zeci de generații de iepuri și de alte animale, în 350 de ani aș avea tot timpul să văd tot ce ma înconjoară.”
Mai stătu acolo nemișcat Bartolomeu Blue, dar încet, încet nemișcarea deveni din lipsită de speranță, plină de nerăbdare, până când, în imposibilitatea de a își mai rezista, Bartolomeu se puse în mișcare. Broaștele țestoase sunt lente, știa asta, dar lentoarea lor este un avantaj, căci pot vedea mai mult, mai profund, pot studia mai bine, pot observa detaliile, pot fi fără grabă. ”Am tot timpul de care am nevoie.”, își spuse Bartolomeu și făcând pași mici cu picioarele sale mici se avântă lent în expediția de cel puțin 350 de ani.


duminică, 11 martie 2012

Prima dată vei veni din curiozitate... dar mai apoi vei reveni din interes


 

 CE, CÂT, UNDE? Programul de dezvoltare personală are 35 ore, 7 module x 5 ore, costul este de 200 lei per modul, se desfășoară lunar.

modulul 1- CINE SUNT ȘI CE VREAU! - 5ore    01.15.2012           200 lei
modulul 2- PUTEREA RELAȚIILOR -5ore      23.06.2012           200 lei
modulul 3- PUTEREA IUBIRII DE SINE -5ore      28.07.2012           200 lei
modulul 4- PUTEREA EMOȚIONALĂ -5ore      18.08.2012           200 lei
modulul 5- PUTEREA VOINȚEI ȘI A INTENȚIEI -5ore       01.09.2012           200 lei
modulul 6- PUTEREA MINȚII -5ore      06.10.2012           200 lei
modulul 7- CONEXIUNEA CU DIMENSIUNEA TRANSCEDENTALĂ A VIEȚII -5ore      10.10.2012           200 lei

La înscriere achitați un avans pentru ocuparea locului în grup.           100 lei 


pentru înscrieri:

  - Diana Ciubotaru  0742094746
  - Niculina Gheorghiță   0730112317
  - Ovidiu Bădeliță    0721011667

marți, 6 martie 2012

Acordati timp pentru ceea ce este important



Cand devii ocupat cu sarcini urgente, te vei simti presat sa termini, inainte de a incepe altceva ce este mai putin urgent. Iar atunci cand in sfarsit ai o pauza, vei realiza ca ai nevoie de o perioada de odihna si regenerare, astfel incat aceste sarcini neimportante sa acopere timpul pana la urmatoarea urgenta.
Aceste sarcini importante includ lucruri ca: stabilirea obiectivelor, planificarea viitorului, dobandirea unei competente. Acestea pot produce beneficii si veti face o diferenta imensa pe termen scurt.

Platiti-va inainte de toate

O solutie la aceasta problema este “sa te platesti pe tine mai intai” expresie utilizata des, cu referire la bani, insa poate fi valabila si pentru timp. In cele mai multe cazuri ceea ce pare urgent pe moment, poate fi neimportant pe termen lung.

 Programati-va o intalnire cu voi insiva 

O modalitate simpla de a pune in aplicare plata catre voi este de a va stabili o intanlire cu voi insiva. Cand va faceti acesta programarea, onorati intalnirea si faceti ce aveti planificat pentru acel timp. Foarte des activitatea importanta pe care o amanam este tocmai aceea care ar procura beneficii importante altor persoane.
De exemplu daca iti imbunatatesti starea de sanatate sau relatiile, toti cei din jurul tau beneficiaza de acest lucru. Daca intemeiezi o noua afacere sau iti schimbi cariera, creezi o mai mare valoare sociala decat daca ai ramane blocat intr-un loc de munca fara viitor. Prin ati nega tie oportunitati, nu faci altceva decat sa ii privezi si pe ceilalti de beneficii.(...)

 (...)Curajul 

Poti crede ca faci oamenilor o favoare oferindu-le o schimbare rapida asupra chestiunilor de urgenta. Aceasta poate fi social acceptabil in sarcini urgente, dar daca vrei sa traiesti constient si sa te bucuri cu adevarat de implinirile vietii, acest timp de gandire trebuie sa fie vazut ca o teama bazata pe trairile interioare ale propriului potential.
Iti trebuie putin curaj sa spui ca cererile tale reale solicita timp, astfel iti creezi suficient spatiu pentru ceea ce este important. Oamenii vor respecta timpul vostru mult mai mult odata ce au realizat ca lucrurile sunt luate in serios, iar acest lucru va va stimula.
Facandu-va timp pentru ceea ce este important reprezinta un angajament pe care il faceti cu voi insiva.
Fiti foarte inteligenti in cercetarea timpului, unde se duce si ce diferente fac eforturile voastre pe termen lung. Veti realiza ca dedicarea timpului pentru lucrarile importante se va asocia cu un curent puternic ce va v-a plasa in directia telului dorit, si va duce la o contributie mareata in loc de indeplinirea unei simple activitati. 

Alegerea facuta va fi realizata usor cand va fi analizata obiectiv.
Articol preluat integral de pe http://www.opr.ro