Motivatia
ne face sa actionam pentru a ne satisface anumite nevoi, pentru a ne
redobandi echilibrul psihologic si fiziologic, iar in ceea ce priveste
locul de munca, motivatia este corelata in mod direct cu satisfactia. 
Activitatea profesionala fiind plurimotivata, putem
vorbi de motivatia care vine din exterior sau interior: cea care
necesita un efort intens de mobilizare voluntara, precum salariu,
promovare, prestigiu, aprecierea celorlalti, teama de pedeapsa, critica,
retrogradarea, competitivitatea etc.
Sau care implica un efort voluntar
relativ scazut: curiozitatea, aspiratia spre competenta, producerea
placerii prin insasi activitatea desfasurata. Cand vine vorba de
cariera, elementele care ne motiveaza sanatos tin de motivatia
intriseca.
Semnificatia job-ului
Munca ne-a ajutat sa supravietuim, sa ne
adaptam contextului de viata, sa evoluam. Civilizatia umana s-a
construit in urma muncii, oamenii au construit orase, fabrici, au
dezvoltat industria si infrastructura – asadar, munca are un rol
important in viata noastra, intrucat ne sporeste statutul economic,
identitatea personala, legaturile sociale si functia independenta.
Cu toate astea, pentru fiecare persoana, munca poate insemna ceva diferit. Unii
oameni merg la serviciu doar pentru a castiga niste bani cu care sa-si
asigure traiul zilnic, punand poate mai mult accent pe viata de familie,
pe hobby-uri, pe relatiile sociale.
Altii vad aceasta activitate ca pe un
mijloc de a evolua profesional, spiritual, imbinand efortul depus cu
pasiunea si devotamentul. In aceste conditii, job-ul devine o extensie a
personalitatii individului, o modalitate de implinire personala.
Salariul
In societatea in care traim, statutul
economic are o importanta deosebita. De aceea, in alegerea locului de
munca, salariul este un factor motivator substantial.
Exista un prag financiar pana la care
venitul asigura supravietuirea, satisfacand nevoile de baza (hrana,
igiena, adapost, nevoia de siguranta etc.), moment in care salariul are o
importanta extrem de mare.
Daca aceste nevoi de baza au fost
satisfacute, omul poate aspira la un nivel superior, devenind preocupat
si de alte aspecte ale vietii (nevoi sociale, respect, recunostinta,
putere, explorare, autoimplinire, frumusete etc.).
Dorinta de evolutie, de a ne descoperi
potentialul latent si de a-l activa, pentru a trai o viata mai buna, sta
in noi, primii pasi in acest sens fiind identificarea nevoilor si
stabilirea obiectivelor personale.
Avand in vedere faptul ca
aproximativ jumatate din timpul unei zile, in care suntem activi, il
petrecem la locul de munca, desfasurand aceeasi activitate pe parcursul
mai multor ani, este de preferat ca slujba sa ne aduca mai multe
satisfactii, nu doar un venit.
In caz contrar, este posibil sa apara
nemultumirea, dezinteresul fata de activitatea desfasurata, apatia,
lipsa entuziasmului in viata personala etc.
Dezamagire, tristete, furie, senzatia de plafonare – cum le gestionam
Metodele de gestionare a starilor
negative se diferentiaza in functie de durata. Daca le experimentam pe o
perioada scurta de timp si nu se repeta frecvent, este bine sa
ne axam pe dezvoltarea si practicarea in timpul liber a hobby-urilor,
activitatilor care ne ofera placere, compensand astfel starile negative
de la serviciu.
In schimb, daca aceste trairi anxioase si
depresive continua sa se manifeste foarte des, as recomanda o analiza
personala mai profunda (recunoasterea nevoilor proprii, stabilirea
obiectivelor pentru urmatoarea perioada, dezvoltarea unor metode de
accesare a resurselor personale pentru atingerea acestor obiective,
conectarea cu sine si cautarea unor solutii de imbunatatire a
activitatii de rutina la locul de munca, imbunatatirea metodelor de
comunicare cu colegii, superiorii sau subalternii, stabilirea unor noi
obiective, controlul eficient al emotiilor personale), transferul in
alte departamente ori schimbarea serviciului.
Controlul propriei vieti
Pentru a avea control asupra propriei
vieti, este important sa invatam sa traim in prezent, „aici si acum“.
Asta inseamna sa devenim constienti de ceea ce facem in momentul actual.
Frustrarile de la serviciu ne pot
destabiliza starea psihica si emotionala, iar daca aceste tensiuni „le
aducem“ acasa, ne pot afecta relatia de cuplu, ori calitatea timpului
acordat copiilor.
Nu este usor sa delimitam aceste domenii ale vietii, mai ales cand este vorba de starile noastre interioare, dar nu imposibil.
Meditatia, practicarea
exercitiilor de respiratie, desfasurarea unor activitati placute, care
te relaxeaza, sportul, sunt extrem de eficiente.
De exemplu, fa pe jos o parte din drumul
spre casa, concentrandu-te pe respiratie, golindu-ti mintea de orice alt
gand. Pastreaza o atitudine pozitiva: orice problema are si o solutie!
Cu cat reusesti sa te detensionezi, cu
atat vei descoperi si alte perspective de a vedea lucrurile. Gaseste si
centreaza-te pe acele lucruri care-ti dau o stare de bine.
Discuta cu partenerul/partenera sau cu un
prieten bun despre problemele tale. Acorda-ti timpul si spatiul de care
ai nevoie pentru a intra in contact cu tine. Seara este un sfetnic bun!
A uita de sine…
… inseamna a trai viata pe pilot automat,
inseamna ca nu suntem in acord cu propria fiinta si actiunile noastre
sunt prea putin constiente, traind mai degraba in trecut, decat in
prezent.
In momentul in care satisfactia
la locul de munca s-a diminuat considerabil ori anhedonia a devenit un
stil de viata, este momentul sa ne repozitionam in propria existenta.
Sa regasim placerea si frumosul in viata
personala sunt lucruri vitale, atat din punct de vedere psihic si
emotional, cat si fizic.
Propria valoare
Neincrederea in sine poate deveni un
factor perturbator in procesul nostru de evolutie profesionala. Cand
simtim ca suntem „prea putin“, „prea mici“, „fara putere“ pentru a
creste pe plan profesional, este important sa stabilim unde vrem sa
ajungem. Avem abilitatile necesare pentru asta? Daca nu, le putem
dezvolta?
A cui este, de fapt, vocea care spune „nu poti“? Pentru a-ti cladi sentimentul propriei valori, creeaza-ti asteptari mari, dar realiste, dezvolta-ti aptitudinile si talentele, fii tolerant/a cu ritmul tau, recunoaste-ti realizarile, compara-te cu tine in situatii anterioare, nu cu colegii tai.
Cand schimbam serviciul foarte des
Instabilitatea la locul de munca se poate
explica prin slaba cunoastere a propriei persoane, prin dorinta de
libertate interpretata ca lipsa angajamentului, imaturitate emotionala
exprimata prin rezistenta scazuta la frustrari, lipsa unor abilitati
dezvoltate in comunicare, toleranta scazuta la activitatile de rutina,
aspiratii catre posturi pentru care nu am dezvoltat suficiente
abilitati, oferta salariala ca singurul aspect motivator pentru
selectarea unui post.
Ce e de facut
Cauta activ un nou loc de munca, fara a
exclude reconversia profesionala sau participarea la anumite cursuri de
calificare/specializare.
Mareste gradul de satisfactie din viata
personala prin dezvoltarea unor noi pasiuni sau practicarea celor vechi,
a sportului, ca modalitate de echilibrare psihica si fizica, prin
petrecerea timpului liber in compania unor persoane cu care rezonezi.
La serviciu, nu uita de micile pauze de respiro, personalizeaza-ti spatiul de lucru, fa-l cat mai placut.
Planifica-ti timpul, pentru a evita supraincarcarea.
Comunica eficient cu colegii si superiorii.
Cauta sprijinul altor persoane.
Intrebari necesare
Atunci cand ne simtim in impas si ne gandim sa ne schimbam locul actual de munca, este necesar sa reflectam la aceasta schimbare care atrage dupa sine lucruri placute, dar si lucruri mai putin confortabile.
Care sunt beneficiile (materiale, psihice, fizice, etc.) actuale ale job-ului?
Care sunt dezavantajele actualului post?
Se pot remedia aceste aspecte?
Sunt lucruri care tin doar de mine?
Daca da, cum anume as putea actiona?
Daca nu, ce altceva mi-ar placea sa fac? Ce anume stiu sa fac?
Cum anume va fi influentata viata mea de aceste lucruri? Cine altcineva va mai fi afectat?
Acestea sunt doar cateva intrebari care
ne pot clarifica viziunea despre ceea ce se intampla in prezent, precum
si despre ceea ce ne dorim pe viitor.
Articol realizat in colaborare cu revista Psychologies, editia aprilie 2015
