Nu putem fi fericiţi alături de o altă persoană dacă nu suntem fericiţi cu noi înşine

Ai învăţat iubirea condiţionată de la nişte oameni a căror iubire pentru tine a fost compromisă de către propria lor vină şi frică. Ei ţi-au fost modele. Nu trebuie să te ruşinezi de acest lucru, ci numai să fii conştient de el. Încă de când erai un prunc, ai fost condiţionat să te preţuieşti doar atunci când oamenii reacţionează pozitiv faţă de tine. Ai învăţat că valoarea ta este stabilită în exterior. Aceasta a fost eroarea fundamentală ce s-a perpetuat de-a lungul vieţii tale. Nici experiența părinților tăi nu a fost diferită de a ta. Toate aceste experiente emoționale trebuie conştientizate, iar emoţia ataşată lor trebuie eliberată.
Aceasta este calea prin care toate fiinţele rănite trec de la experienţa iubirii condiţionate la experienţa iubirii adevărate. În cadrul procesului vindecării înveţi să-ţi oferi ţie însuţi iubirea necondiţionată pe care nu ai primit-o niciodată de la părinţii tăi biologici, în acest proces eşti „născut din nou” şi înfiat din nou, dar nu de alte figuri autoritare, ci de însăşi Sursa lubirii dinăuntrul tău.
Când înveţi să dai iubire fiinţei lăuntrice rănite, începi să-ţi schimbi complet convingerea că valoarea de sine trebuie să se bazeze pe modul în care alţii reacţionează faţă de tine. Încetul cu încetul te antrenezi să te preţuieşti aşa cum eşti – aici şi acum – fără condiţii. Nimeni altcineva nu poate face asta pentru tine!

Oamenii te pot susţine şi încuraja, dar nimeni nu te poate învăţa cum să te iubeşti pe tine însuţi. . Încercarea de a găsi iubire în afara ta eşuează mereu, pentru că nu poţi primi de la altul ceva ce tu nu ţi-ai dat ţie însuţi. Când te privezi de iubire, îi atragi în viaţa ta pe alţii care fac acelaşi lucru. Experienţa iubirii  începe în inima ta, nu în inima altcuiva!
Nu condiţiona capacitatea de a te iubi pe tine însuţi de capacitatea altcuiva de a te iubi. Nu-ţi pune încrederea în condiţiile impuse iubirii sau în forma în care ea se prezintă, căci acestea sunt tranzitorii şi supuse vicisitudinilor vieţii de zi cu zi. Iubirea reală nu se schimbă. Ea există independent de forma prin care se exprimă. Sursa acestei Iubiri, omniprezente, lipsite de formă, este înăuntrul tău. Acolo trebuie să-ţi pui încrederea, căci această Iubire este mai certă decât orice vei cunoaşte vreodată; atunci când Ea este ferm aşezată în inima ta, nu vei mai avea nevoie să cauţi fericirea în afara ta.
În viața ta, oamenii vor veni şi vor pleca. Unii se vor purta frumos cu tine. Alții se vor purta urât. Vei accepta iubirea care ţi se oferă şi vei privi lipsa de iubire drept ceea ce este: un fel de a reacționa care vorbește despre celălalt, nu despre tine, despre alegerea si capacitatea lui de a oferi iubire. Îi vei încuraja pe alții să găsească şi ei Sursa Iubirii înăuntru – așa cum ai făcut şi tu – știind prea bine că nu le poți rezolva tu  problemele. Tragedia vieții lor nu poate fi abordată decât prin dorința  lor de a privi în propriile lor inimi şi minți.
Iar cel ce dăruieşte ştie întotdeauna când şi cui să dea darul. Nu e nimic complicat în actul iubirii. Totul devine complicat numai atunci când cineva începe să țină iubire pentru el – iar atunci, ceea ce oferă nu se mai poate numi iubire. Cel ce se iubeşte pe sine însuşi nu se teme să fie singur. Căci a fi singur este un prilej de a te iubi şi de a te accepta.
Cel ce iubeşte fără condiţii nu impune nici o limită libertăţii sale şi nici libertăţii altcuiva. El nu încearcă să păstreze iubirea – întrucât a încerca să o păstrezi, înseamnă a o pierde. Iubirea este un dar care trebuie oferit în mod constant, întrucât este cerut în fiecare clipă. Iubirea nu ia ostatici, nu se târguieşte şi nu poate fi compromisă de frică! Orice obstacol în calea iubirii sălăşluieşte în inimă – şi acolo trebuie el dizolvat. Nu aştepta că cerul să vină că să-ţi răspândească iubirea. Fă-o tu acum! Asta pentru că cerul este în ochii tăi, atunci când priveşti cu acceptare şi compasiune. Este în mâinile tale, atunci când le întinzi ca să ajuţi. Este în mintea ta, atunci când vezi “bine” în loc de “rău”.

Felul în care vezi lumea determină ce va fi lumea pentru tine. Aşadar, nu căuta să-i schimbi pe ceilalţi sau lumea din jurul tău! În schimb, uită-te la tine! Priveşte-ţi convingerile şi vei vedea unde e nevoie să te deschizi. Priveşte în inima ta şi vei şti unde anume e nevoie să aduci Iubire.  

Adevărul este că nu putem fi fericiţi alături de o altă persoană dacă nu suntem fericiţi cu noi înşine. Dacă îţi place cine eşti, a fi cu altcineva nu este decât o extensie a propriei fericiri. Însă, dacă nu te placi pe tine însuţi, a fi cu cineva nu face decât să îţi exacerbeze starea de nefericire.
Decizia de a intra într-o relaţie de parteneriat nu trebuie să se bazeze pe dorinţa de a evita să te priveşti pe tine însuţi, ci pe consimţirea de a intensifica acest proces. Atunci când trăieşti lângă alţi oameni este foarte probabil să aibă loc o declanşare reciprocă a rănilor nevindecate. Nu este nici plăcut şi nici simplu să devii conştient de părţile nevindecate. Oricum, este o etapă necesară a călătoriei către reîntregirea psihică. O relaţie seamănă cu o uriaşă gaură neagră. Săpa în straturile superficiale ale conştientului până ce scoate la lumina cele mai adânci temeri şi nesiguranţe.
Cine nu este dispus la o confruntare în profunzime cu ele, îşi pune sub semnul întrebării dorinţa de a fi într-o relaţie apropiată cu cineva. Nu te poţi apropia de cineva fără să te confrunţi cu tine însuţi!

Paul Ferrini
Sursa articol :Drumuri catre tine

Cum functioneaza yin si yang intr-un cuplu?

Intr-o relatie de cuplu, principiul yin este reprezentat de aspecte cum ar fi: feminitatea, intuitia, expansivitate, exprimarea emotiilor sau receptivitatea. Principiul yang este reprezentat de masculinitate, logica,acţine, decizie, directie clar definită in activitate, atitidudine activa orientata spre solutii..

Un exemplu concludent este cel in care ea vrea doar sa povesteasca ce a patit la serviciu, iar el tine mortis sa-i explice ce si cum sa faca,. Ce se intampla de fapt? Ea prin expansivitatea  si exprimarea emotiilor se relaxeaza si se umple de energie yin. El va reactiona la cresterea energiei  feminine prin activarea unui aspect yang, gândirea ratională şi oferirea de soluţii şi explicaţii.

Ce facem in acest caz?

Solutia este simplă. Respectul. El trebuie sa respecte esenta ei feminina si sa se abtina sa “o repare” explicandu-i ce trebuie sa faca. Ea, trebuie sa respecte esenta lui masculina si sa se bucure ca dupa ce si-a epuizat cele 10 000 de cuvinte, mai gaseste cateva pentru ea sa o sustina.

Intr-o relatie de cuplu armonioasa, cele doua elemente yin si yang sunt in echilibru. Echilibrul dinamic al lui yin si yang este este esenta vietii. Ambele energii, yin si yang se gasesc atat la barbat cat si la femeie, iar sumele de yin si yang sunt constante intr-un cuplu. Adica o femeie cu mai mult yang decat normal (mai masculina) va atrage un barbat cu mai putin yang decat normal (mai feminin).

Iti propun sa examinam cateva exemple ale functionarii lui yin si yang intr-o relatie de cuplu.

Ce se intampla cand yin-ul femeii este prea mult fata de o valoare normala? 
Yang-ul nu mai poate sustine directia cuplului. Ea cere sa fie ingrijită, ajutată, poate fi prea emoţională pentru partenerul ei, iar barbatul isi va păstra cu dificultate directia.

Ce se intampla cand yin-ul femeii este prea mic fata de o valoare normala?
In general o femeie care are prea mult yang a ajuns in situatia asta pentru ca nu a avut parte de sustinere din partea masculina ( tata, iubit) .

Ce se intampla cand yang-ul barbatului este prea mic?
Yin-ul se raspandeste, pentru a mentine echilibrul, va avea prea mult yin (va deveni emotional,expansiv)  si prea putin yang, motiv pentru care nu-si poate atinge obiectivele.

Ce se intampla cand yang-ul barbatului este prea mare?
Aici vorbim de barbatii autoritari, care printre altele, vorbesc/urla/racnesc fara sa asculte. Yin-ul nu se poate dezvolta si mentinerea armoniei este dificila. Autoritatea excesiva , va forta yin-ul sa devina excesiv si sa se tranforme in yang conform legilor prezentate aici. In acesta situatie, femeia va trece la actiune: va pleca, va divorta sau isi va agresa psihic ori fizic partenerul.

Pana aici am explicat cateva exemple de situatii din prisma relatiilor dintre yin si yang.

Hai sa vedem cum putem vindeca unele situatii stiind modul de relationare a lui yin si yang.

Ce facem cand avem prea mult yin?
Yang-ul este scăzut, iar partenerul va deveni pasiv. In aceasta situatie yang-ul trebuie hranit iar yin-ul temperat.Barbatul isi va accentua esenta yang definindu-si valorile personale si obiectivele sale in viata. Apoi va trebui sa treaca la actiune. Daca este nevoie, va urmari sa-si mareasca nivelul de vitalitate. Ce anume inseamna pentru el succes? Ce actiuni face pentru a-si atinge noul scop?

Ea, ar putea incepe prin a respecta aspectele yang ale partenerului, in particular,ratiunea si actiunea. Respectand anumite aspecte yang ale partenerului, va avea acces la sustinerea lui, isi va da voie sa primeasca ajutorul lui.

Ce facem cand este prea putin yin?
In cazul unui cuplu, energia naturala a femeii trebuie refacuta. O poate ajuta foarte mult dansul, niste sedinte de masaj si cresterea nivelului de vitalitate. Barbatul o poate sustine printr-o atitudine atenta, romantica… sau macar laudandu-i feminitatea. Respectand anumite aspecte yin ale partenerei, va avea acces la sustinerea ei si practic isi va da voie sa primeasca ajutorul intuitiei si spontaneitatii ei..

Ce facem cand yang-ul este prea mic?

In aceasta situatie, intr-un cuplu, in general femeia se plange ca barbatul nu are ambitie ori ca este neglijent cu aspectul si relatiile lui. Ea se va simiti abandonata si a fi dezorientata. Uneori aceasta dezorientare se manifesta prin tendinte certarete, lipsa de atentie pentru aspectul fizic si reprosuri foarte vulcanice ori de cate ori va observa o lispa de coerenta intre declaratiile si fapte lui.

In aceasta situatie, barbatul trebuie sa-si mareasca nivelul de vitalitate  si sa incerce un proces de detoxifiere. Cand vorbesc de detoxifiere, ma gandesc la mult mai mult decat curatarea intestinelor. Ma gandesc inclusiv la renuntarea la la relatiile toxice si le evitarea sentimentelor toxice (certuri, mediu ostil, anxietate, invidie ). Pasul urmator este un timp de retragere in singuratate, pentru cautarea ori redefinirea scopului sau personal.

Ea il va putea sustine apreciind tot ce face el pentru a mari nivelul yang-ului.

El, pentru sustinere, trebuie sa caute compania altor barbati, fie ca este vorba de barbatii din familia sa, de modele de barbati de prin carti sau chiar de cluburi si activitati destinate exclusiv/predominant domnilor.

 Ce facem cand yang-ul este prea mare?

In cazul unui cuplu vorbim de primitivismul cel mai raspandit; barbatul este abuziv, despotic si discretionar.

In foarte rarele cazuri cand isi da seama despre ce e vorba, trebuie sa constientizeze ca atitudinea tiranica este expresia unei lipse de siguranta. Este bine sa-si ia timp de recluziune si de reinventarea personala.Planificarea unor activitati de curatare de toxinele mentale si fizice pot ajuta mult. Dintre toxinele mentale as mentiona pentru aceasta situatie rezolvarea relatiei lui cu parintii, in special cu mama lui. Cu totii am trecut prin situatiile enumerate mai sus. Unele dintre ele s-au repetat mai des, altele au aparut

Esenta vietii este schimbarea ne invata Lao Tze. Noi controlăm modul in care se face aceasta schimbare. 

Sursa: http://www.9vieti.ro/

How to never give up!

Despre responsabilitate in educarea copiilor

"Esti responsabil pentru tot ce se intampla in viata ta."

Ai mai vazut sau auzit aceasta afirmatie pana acum.Ia-ti o secunda de ragaz si intreaba-te:

Cum rezoneaza in mine aceste cuvinte? Cum ma simt cand ma gandesc la faptul ca sunt responsabil pentru absolut orice se intampla in viata mea?

Iti spun sincer ca o perioada nu m-am simtit deloc bine cand rosteam aceste cuvinte.O parte din mine se revolta foarte tare.

Cautam “vinovați” pentru eșecurile din viata mea si dadeam vina pe altii  atunci cand mi se intampla ceva mai grav.Ma revoltam.

Toate astea s-au intamplat pana in momentul in care am acceptat cu adevarat faptul ca doar eu sunt singura persoana responsabila pentru viata mea.

Nu este nimeni altcineva pe care sa pot da vina atunci cand gresesc si nu e nimeni altcineva care sa ma ajute atunci cand e nevoie sa ma ridic.

Oamenii dragi din viata mea nu ma pot ajuta si nu imi pot trai viata. Doar eu pot face asta.

Nimeni altcineva!

Am invatat asta recent,ca adult in toata firea. Poate si pentru ca viata mea a fost usoara si frumoasa. Am mers din reusita in reusita si totul a fost minunat.
Si totusi acest lucru s-a intamplat. In momentul in care,in timpul orelor de dezvoltare personala,am primit o intrebare care m-a zguduit din temelii: Ce ai vrea sa spună copilul tau despre tine?Cum ai vrea sa te descrie?
Atunci am inteles cu adevarat aceasta afirmatie: Sunt singura responsabila pentru tot ce se întâmplă in viata mea. Afirmație pe care, de altfel, o mai auzisem de multe ori dar trecuse pe langa mine, ca multe alte lucruri pe care le-am inteles abia atunci cand am fost pregatita sa le inteleg.

Cum ar fi dacă am reusi sa ne creștem copiii astfel incat sa inteleaga de mici sensul acestei afirmatii?Cat de mare ar fi puterea lor si cat de fericiti ar fi?

Eu cred ca am avea in jurul nostru oameni mai fericiti, care fac ceea ce le place si traiesc fiecare zi cu pasiune, incredere si bucurie.

Oricat de frumos ar fi, nu poti face asta pentru copilul tău decat după ce o faci pentru tine!

Uite ce am inteles eu din tot ce am trait: Nu pot ajuta un alt om, nici măcar pe copilul meu, sa învețe ceva, pana ce eu nu trăiesc exact in spiritul acelui lucru pe care vreau sa-l transmit.

Copiii mei vor invata din ceea ce sunt si fac eu, in fiecare clipa, nu din ceea ce le spun eu ca este bine.

“Responsabilitatea nu poate fi impusa cu forta. Ea poate veni doar din interior, hrănită si orientata de valorile absorbite acasă si in comunitate.” Dr. Haim Ginnot

Multi dintre noi ne dorim copii responsabili si vrem ca responsabilitatea sa izvorască din valori supreme cum ar fi respectul, increderea, compasiunea, daruirea si iubirea.

De obicei vedem responsabilitatea, sau lipsa ei, in lucruri mult mai concrete: in camera dezordonata a copilului, in intarzierea zilnica la scoala, in temele facute prost, in notele mici, in orele de pian facute in sila, in bani cheltuiti fara sens, in neascultare sau impolitete.

Insa copiii pot fi politicosi, pot pastra curatenia in camera lor, pot sa-si indeplineasca perfect sarcinile, luand cu toate acestea, decizii iresponsabile.

Lucrul acesta este mai ales adevărat pentru copiii carora li se spune intotdeauna ce sa faca si care au, prin urmare, putine sanse sa-si exercite discernamantul si sa-si formeze standarde launtrice proprii.

Pe de alta parte, copiii carora li se ofera sansa de a lua decizii, ajung adulti “pe propriile lor picioare”, capabili sa-si aleaga un partener si o activitate care sa-i împlinească.

Cum se invata responsabilitatea?

Oricat de mult am vrea sa existe o lectie scurta si usoara pentru asta, pe care sa o spunem si gata, acest lucru nu este posibil.Lucrurile pur si simplu nu functioneaza asa.

Reactia emotionala a copilului tau la modul in care tu il educi este decisiva pentru cat invata cu adevarat din ceea ce vrei tu sa stie.

“Valorile nu pot fi predate in mod direct. Ele se absorb si devin parte integranta a copilului numai prin identificarea lui cu persoanele care ii castiga iubirea si respectul.

Astfel, problema responsabilității copiilor are de-a face cu valorile parintelui, asa cum sunt exprimate ele, in acele obiceiuri care intaresc sentimentele de iubire intre parinte si copil.”  Dr. Haim Ginnot

Responsabilitatea este, asa cum ii spune si numele, doar o abilitate. Abilitatea de a raspunde in mod constient la tot ce se intampla in viata noastra.

Aceasta abilitate are nevoie sa fie exersata, pentru ca este vorba de controlul mintii noastre, care produce milioane de reactii pe secunda.

Doar atunci cand avem capacitatea de a raspunde constient, tinand cont de valorile noastre interioare, putem spune ca suntem cu adevarat responsabili.Altfel, doar reactionam in mod inconstient la tot ce se intampla in viata noastra.

Cum il poti invata asa ceva pe copilul tau?

Doar intr-un singur mod : Consolidand in permanenta aceasta abilitate in tine si fiind in fiecare clipa un exemplu pentru copilul tau. Si explicandu-i, cat de des poti, modul in care tu alegi sa raspunzi la tot ce se intampla in viata ta.

Astfel copilul va intelege ca totul in viata este alegere si va invata, de mic, sa isi ia propriile decizii, in functie de propriile lui valori.

Alfabetul fericirii: zambeste cu B

Fericirea interioara poate fi accesata indiferent de circumstantele exterioare. Intrucat fericirea este diferita pentru fiecare, de la a cultiva multumirea pana la a cauta experiente ce ating noi varfuri, este distractiv sa explorezi multiplele fatete disponibile acum pentru tine. Aici voi mentiona cateva care iti pot reaminti de fericirea deja aflata la indemana.

Astazi haideti sa ne uitam la litera “B”!  Vestea buna este ca pe masura ce reflectezi la fericire, de fapt iti intaresti legaturile neuronale care iti aduc mai multa fericire. Sa incepem acum…

“B”

“Fericirea nu este ceva ce tine de intensitate, ci de echilibru, ordine, ritm si armonie.” – Thomas Merton

Balance (Echilibrul): Ideea de echilibru ma face sa rad – exista acesta cu adevarat sau este o stare mistica spre care aspiram? In lumea actuala, suntem constant bagati in priza - totul se misca mai rapid si stresul e in crestere. Deci unde este echilibrul? Si cum sa aducem o parte din el in viata cotidiana? Ar putea fi la fel de simplu ca cinci respiratii, o plimbare la pranz sau o baie fierbinte si relaxanta. Ar putea vorba pur si simplu despre a acorda atentie corpului tau si la ceea ce el are nevoie si sa il asculti cand te roaga sa mergi sa dormi.

Pune-ti deoparte niste timp pentru a-ti recastiga energia dupa toate obligatiile avute si drama care poate nu iti apartine. Reincarca-te si umple-ti rezervorul facand ceva ce te ajuta sa te reconectezi cu centrul tau!

Cand echilibrul nu e nicaieri de gasit, exista cateva antidoturi simple pentru epuizare: meditatia de doua ori pe zi face minuni. Cand iti duci cainele la plimbare te reconectezi la ciclurile naturale (si nu ne referim doar la  “iesit afara”!). Incearca sa balansezi activitatea mentala cu exercitii fizice care iti fac placere. Conectarea cu prietenii tai este hrana pentru suflet. Aminteste-ti, printre toate treburile zilnice, ca acolo se afla spiritual tau, asteptand sa respire! Care e modalitatea ta de a-ti gasi echilibrul si cum poti atinge mai multe astfel de momente?

“Oamenii sunt ca ferestrele cu vitralii. Ei stralucesc si scanteieaza cand e soare afara, dar cand intunericul se asaza, adevarata lor frumusete iese la iveala doar daca  exista lumina  ce vine din interior.” – Elisabeth Kubler-Ross

Beauty (Frumusetea):  Ce apreciezi la tine – ce te face unic(a)? Este vorba despre maini, picioare puternice sau culoarea parului tau? Acele lucruri speciale se gasesc in aspectul tau exterior, si atributele fizice sunt atragatoare, cu siguranta! Dar, haideti sa ne uitam mai in profunzime! Ce spui despre sinele tau interior – ce te face pe tine (si pe altii) sa fii o fiinta umana frumoasa? Ceea ce te defineste nu este reprezentat doar de catre aspectul fizic, ci si de prezenta ta si energia pe care o emani si o impartasesti. Frumusetea rezida intr-un spriti aventuros, precum si intr-o fire linistita. Ar putea sa se faca simtita prin simtul tau al umorului, creativitatea ce nu poate fi reprimata sau bunatatea pura ce ti se citeste in ochi.

Atunci cand mergem la esenta, frumusetea este doar un alt vehicul pentru ca noi se ne putem simti conectati si acest sentiment poate fi gasit pretutindeni. Natura este una dintre cele mai mari surse de frumusete si de conectare, caci ne transporta intr-un loc mai calm si plin de pace… aflat in interiorul nostru. Care este locul tau favorit in natura? Incearca sa petreci mai mult timp acolo sau reaminteste-ti de el frecvent rememorand la nivel mental. Iti poti activa fericirea prin retrairea acelei experiente, chiar si doar in gandurile tale. In graba vietii zilnice, aminteste-ti de propria-ti frumusete, inclusiv de propria-ti bunatate.  Inconjoara-te cu oameni de o frumusete veritabila, si scalda-te in pura frumusete a creatiei – te vei simti reinnoit(a)!

“Crede in tine si in tot ceea ce esti.  Constientizeaza ca in interorul tau se afla ceva  ce este mai puternic decat orice obstacol.” – Christian D. Larson

Believe (Crede): Credinta este ca o potiune magica; te ajuta sa inaintezi chiar si cand este foarte greu. Iti ofera o fundatie cand nu este nicuna vizibila si iti sprijina visele cand dovezile nu sunt inca prezente. Pentru multi, religia functioneaza ca un architect inspirit al credintelor. Pentru altii, credinta vine din alte surse. Vestea buna este ca sunt atat de multe lucruri in care putem crede; oricine poate gasi ceva ce ii pare a fi adevarat. Crede in ras, crede in stiinta, crede in intelepciunea inimii. Cand ti-ai urmat pasiunea? Crede in zambetul unui copil, in iubirea neconditionata a unui animal de companie, crede ca soarele apune si rasare din nou. Crede in ceva mai mare decat noi. Cum definesti acest lucru in viata ta? Crede in trimful spiritului uman. Crede intr-un plan mai mare. Crede ca te afli aici cu un scop si ca fiecare zi reprezinta o noua sansa pentru a te conecta la esenta si la scopul tau. Crede in energia dragostei si in modul in care ea apare in modurile cele mai surprinzatoare. Unde ai vazut dragostea in viata ta? Crede ca esti ghidat(a) si observa indiciile de-a lungul drumului! Crede ca poti si ca viitorul abia asteapta sa ti se dezvaluie. Crede ca incepe azi!

Sursa:  http://www.huffingtonpost.com/randy-taran/beauty-and-happiness-_b_2613549.html

Cum abordam situatiile conflictuale

Intr-o lume ideala, in orice grup, orice familie, prieteni sau colectiv de munca ar domni buna intelege, dar stiti foarte bine ca acest lucru este imposibil. Fiecare grup este format din personalitati diverse, cu temperamente, caractere, convingeri, interese relativ diferite.

Exista o diversitate greu de cuprins a surselor generatoare de conflict precum: perceperea gresita a actiunilor, intentiilor sau afirmatiilor celorlalti si multe altele care intr-un colectiv de orice natura va dezvolta anumite teme de discutie in contradictoriu.


Odata cu efortul de a intelege cauzele unui conflict este recomandat sa cunoasteti si ce este caracteristic unor persoane care au un potential de a crea tensiuni mai mare, sa vedeti daca nu cumva faceti parte din aceasta categorie si sa luati masuri pentru a va autocontrola.
Sunt cateva principii care ajuta sa tinem sub control diferitele neintelegeri si sa le solutionam corect in beneficiul tuturor.

1.    Acordati prezumtia de nevinovatie. De regula, avem foarte multa intelegere fata de noi si putina fata de altii. Incercati sa gasiti un echilibru.
2.    Fiti statornici in principii, dar maleabili si intelegatori cand vine vorba de o opinie. Tineti cont ca oamenii au gusturi diferite si trebuie sa fiti mai ingaduitori cu acest aspect.
3.    Lasati-i intotdeauna interlocutorului o portita de iesire din conflict. Unii se pot afla in situatia in care desi stiu ca nu au dreptate, continua sa-si sustina punctul de vedere pentru ca mandria si orgoliul nu le permite sa dea inapoi. Prin urmare, procedati cu tact si usurati situatia celui incorsetat in propriile vanitati.
4.    Nu reactionati exagerat la niciun conflict. Neintelegerile sunt inevitabile, dar reactiile supradimensionate inrautatesc lucrurile. Priviti-le ca pe ceva normar si solutionati-le cu calm.
5.    Pretuiti omul, dincolo de opiniile sale. Nu judecati oamenii dupa aparente, oferiti-le o sansa sa va arate de ce sunt in stare.
6.    Reexaminati-va propria atitudine. Intrebati-va daca nu cumva cauza neintelegerii este chiar atitudinea dumneavoastra fata de problema in cauza.

Prin urmare, sa retinem, ca orice conflict, poate fi pozitiv sau negativ, constructiv sau distructiv, in functie de ce facem noi din el. Sa tratam cu calm si intelepciune fiecare situatie pentru ca impreuna cu cealalta persoana implicata sa gasiti solutia convenabila tuturor.

Sursa: Catalog - Cursuri

DEZINTOXICARE EMOTIONALA

Mentinerea limitelor individualitatii tale poate fi uneori o treaba intimidanta. Asteptarile tale intime sunt simple. Vrei dragoste si acceptare neconditionate. Vrei atentie, afectiune si apreciere cu care sa te hranesti. Vrei belsug fara efort, relatii fara conflicte, o legatura profunda cu sensul si scopul tau intim si o senzatie inalienabila de libertate. Simplu. Ai aceste intentii si dorinte deoarece cu un vag nivel de constientizare iti amintesti o stare a fiintei tale in care aceste experiente erau reale. Poate ca erai un copil, iar zilele tale treceau savurand momentul, fara sa te ingrijesti de ce s-ar putea aduce ziua urmatoare. Poate ca sunt ramasite subtile ale experientei tale intrauterine, cand orice nevoie era indeplinita instantaneu. Poate purtam cu totii samanta unei amintiri dintr-o stare de pre-incarnare in care o anumita parte a fiintei plutea liber dincolo de timp si spatiu.
Indiferent cum se creeaza aceste asteptari intime pentru fericirea neconditionata, pentru cei mai multi dintre oameni ele nu sunt indeplinite intr-o maniera sustenabila. Mamele si cei care au grija de fiecare dintre noi fac tot posibilul pentru a indeplini nevoile unui copil, dar uneori e depasita capacitatea lor de a raspunde fiecarei nevoi, iar copiii traiesc experienta unei nevoie neimplinite. Avem in noi un mecanism de a ne demonstra insatisfactia atunci cand universul nu reuseste sa recunoasca locul nostru central: ne plangem. Tipand, urland si facand istericale s-ar putea sa atragem atentia celor capabili sa ne indeplineasca dorintele, dar la un moment dat descoperim ca aceste exprimari consumatoare de energie sunt inconsistente ca eficienta si pot chiar sa aiba efectul opus, de a-i indeparta exact pe oamenii pe care vrem sa ii atragem.
Pe parcurs, aflam ca faptul de a ne purta in moduri care sa le placa celor care au grija de noi ne poate aduce atentia si afectiunea pe care le cautam. Sa zambim la cerere, sa facem primii pasi si sa repetam cuvintele noi genereaza exclamatii si aplauze. De foarte devreme incepem sa sflefuim procesul continuu de echilibrare a dorintei de autonomie cu dependenta de altii care sa ne ofere ceea ce dorim.

Descifrarea asteptarilor

Cu mult inainte de a intelege constient regulile, invatam ca suntem rasplatiti atunci cand indeplinim asteptarile parintilor nostri, ale celor care ne poarta de griji, ale profesorilor si ca suntem pedepsiti atunci cand nu o facem. Dojana  poate fi usoara, ca atunci cand facem pipi in pantaloni in loc sa cerem sa mergem la toaleta, sau dura cand alergam dupa minge in mijlocul strazii. Prin intermediul unui feed-back mai mai mult sau mai putin subtil, ne straduim, ne luptam si invatam sa navigam pe caile noastre unice catre confortul interior.
Adu-ti aminte de mesajele pe care le-ai primit cand erai mic. Daca parintii tai erau profesori, ingineri sau medici, orice aptitudine pe care ai dovedit-o pentru stiinta, matematica sau orice performanta academica a trezit gusturi de aprobare. Daca unul dintre parinti era artist sau muzician, exprimarea talentului tau artistic se poate sa fi fost intarita cu laude si incurajare. Daca la tine acasa era apreciata performanta sportiva, reusitele tale sportive erau foarte pretuite.
Daca talentele tale innascute s-au aliniat valorilor celor care au avut grija de tine, traiectoria vietii tale se poate sa fi fost comparativ mai usor de trasat inca de timpuriu. Cu toate acestea, daca natura ta nu a fost in armonie cu ceea ce era pretuit la tine acasa, e probabil ca tu sa resimti aceasta discordanta in mintea si in corpul tau. Scopul fiecarui om este o stare de confort interior. Daca nu putem fi cu totul fericiti, macar sa negociem pentru cel mai bun substituit dintre toate.
Acest dans intre parinti si copii se petrece rareori la nivel constient. Asteptarile celor care ne poarta de grija sunt transmise de regula prin rasplati si pedepse subtile. Daca atunci cand erai mic, nu te-ai simtit confortabil fata de conditiile aprobarii, acceptarii si aprecierii, ai avut la dispozitie un repertoriu limitat de cai prin care sa-ti exprimi nemultumirea. Atunci cand aprobarea pe care o cautai tu nu venea, iti demonstrai disconfortul fie prin actiune, fie prin retragere. Exprimandu-te in exterior, se poate sa fi scancit, sa te fi plans, sa fi tipat sau sa fi facut istericale. Internalizand, se poate sa te fi imbufnat, sa te fi retras sau sa te fi imbolnavit fizic. Din nefericire, aceste demonstratii primitive au fost adesea lipsite de succes in indeplinirea nevoilor tale si se poate sa fi avut consecinta neintentionata de a-i fi respins pe cei ce iti purtau de grija.
Ii supravietuim acestui proces dand nastere personalitatii. Ne slefuim gandurile, cuvintele, limbajul trupului si actiunile pentru a ne maximiza confortul interior si a ne minimiza suferinta. Ne identificam cu acele credinte, preferinte si comportamente despre care credem ca e cel mai probabil sa ne ofere o imagine de sine cu care sa ne simtim bine. Daca resimtim ca fiind confortabile simbolurile din care ne impletim identitatea, ne dezvoltam o imagine de sine sanatoasa. Daca trasaturile pe care le-am dobandit pentru a obtine indeplinirea nevoilor noastre de copii nu ne servesc ca si adulti, atunci resimtim o tulburare emotionala.

David Simon, Deepak Chopra – Eliberarea de dependente